În tradiția celorlalte două eseuri de filosofie practică ale sale, Virtuțile eșecului și Încrederea în sine. O filosofie, Charles Pépin ne propune o nouă carte profundă și revelatoare despre întâlniri providențiale.
De ce anumite întâlniri ne fac să simțim că renaștem? Cum să ne deschidem către cei care ne vor ajuta să trăim mai intens, să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine?
Întâlnirea — romantică, amicală, profesională — nu este o experiență întâmplătoare în viețile noastre. În miezul existenței noastre, cuvânt a cărui etimologie latină, ex-sistere, înseamnă „ieșirea din sine însuși“, se află această mișcare spre exterior, această nevoie de a ajunge la celălalt. Aventura întâlnirii nu este una lipsită de riscuri, însă datorită ei simțim că ne trăim viața din plin.
De la Platon la Christian Bobin, trecând prin romanul Frumoasa Domnului al lui Albert Cohen sau prin filmul Podurile din Madison County, regizat de Clint Eastwood, Charles Pépin invocă operele filosofilor, scriitorilor și cineaștilor pentru a ne dezvălui puterea întâlnirii, văzută ca un moment de grație.
Analizând câteva povești complexe de dragoste sau prietenie — Picasso și Éluard, David Bowie și Lou Reed, Voltaire și Émilie du Châtelet —, autorul ne demonstrează că orice întâlnire adevărată este în același timp o descoperire a sinelui și o redescoperire a lumii.
„Cu o scriitură fluidă, Charles Pépin ne invită să reflectăm asupra acestui act esențial, adesea fundamental, al vieții, și anume întâlnirea cu celălalt.“
Le Figaro„Concluzia acestui nou eseu al lui Charles Pépin este că tocmai în alteritate ne descoperim adevărata identitate.“
Télérama
Charles Pépin, născut în 1973 la Saint-Cloud, este filosof, scriitor și jurnalist francez, cărțile sale fiind publicate în peste 30 de țări. A absolvit Institutul de Studii Politice din Paris, unde este în prezent profesor de filosofie. A publicat trei romane și mai multe eseuri, printre care Virtuțile eșecului, Încrederea în sine. O filosofie, Ceci n'est pas un manuel de philosophie și Les Philosophes sur le divan. Este invitat frecvent la emisiunile culturale ale posturilor France 3 și Canal+ și publică articole în revistele Philosophie magazine și Psychologies.
Valentin Protopopescu (nãscut la 4 mai 1967 în Bucureşti) a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitãţii bucureştene în 1996. Dupã un stagiu de cercetare în domeniul esteticii teatrale, efectuat în acelaşi an, la Universitatea Jagiellonã din Cracovia (Polonia), obţine titlul de master (D.E.A.) în literaturã comparatã la École des Hautes Études en Sciences Sociales, în 1997, la Paris, cu o tezã despre Antonin Artaud, realizatã sub îndrumarea profesorului Philippe Roger, director al revistei Critique. Pregãteşte o tezã de doctorat la Bucureşti despre Emil Cioran.
Între 1994 şi 1998 a fost secretar de redacţie al revistei Psihanaliza, iar între anii 1997 şi 1998 a lucrat ca redactor-şef la Editura Trei din Bucureşti. Semneazã studii, cronici, eseuri şi polemici în paginile revistelor Observator cultural, Psihanaliza, Contrafort, Apostrof, Art-hoc, Arhitext Design, Dilema, electr@, România literarã, ArtPanorama, Okean, Sfera politicii, Revista de Filosofie, Euphorion, Contrapunct, Cuvîntul, Ştiinţã şi tehnicã, Cahiers „Emil Cioran“, Bucovina literarã, Familia, Revista Radio, Aldine-România liberã etc.
În prezent, este publicist-comentator în cadrul redacţiei Literaturã-Arte a postului Radio România Cultural şi titular al emisiunilor O samã de cuvinte şi Synthesis. Filosofie şi literaturã. Predã, în calitate de lector, cursul Cultura audiovizualã la U.N.A.T.C., Bucureşti, susţinând şi seminarii de esteticã la Facultatea de Limbi Strãine a Universitãţii „Spiru Haret“ din Bucureşti.
A participat la Conferinţa Naţionalã de Psihanalizã din noiembrie 1999, desfãşuratã la Bucureşti, la Simpozionul „Ioan Petru Culianu — Arborele cunoaşterii“, organizat de Societatea Naţionalã de Radiodifuziune în 2001 la Bucureşti, precum şi la ultimele douã ediţii (a VIII-a şi a IX-a) ale Colocviului Internaţional „Emil Cioran“ organizate de Universitatea „Lucian Blaga“ de la Sibiu şi Centre de Recherches „Emil Cioran“, din Louvain, în anii 2002–2003.
A tradus: Paul-Laurent Assoun, Freud, filosofia şi filosofii (Editura Trei, Bucureşti, 1996), Paul Ricoeur, Despre interpretare. Eseu despre Freud (în colaborare, Editura Trei, Bucureşti, 1998), Jean Cocteau, Jurnalul unui necunoscut (Editura Pandora M, Tîrgovişte, 2001), Élisabeth Roudinesco, Michel Plon, Dicţionar de psihanalizã (în colaborare, Editura Trei, Bucureşti, 2002), Eric Weil, Eseuri despre naturã, istorie şi politicã (Editura Pandora M, Tîrgovişte, 2003), Daniel Lindenberg, Chemarea la ordine. Anchetã asupra noilor reacţionari (Editura Compania, Bucureşti, 2003) şi Gérard Leleu, Cum sã fim fericiţi în cuplu. Intimitate, senzualitate şi sexualitate (Editura Trei, Bucureşti, 2003). A publicat mai multe articole, eseuri şi studii în lucrãrile colective Dicţionarul operelor filosofice româneşti (Editura Humanitas, Bucureşti, 1997), Ion Ianoşi. Esteticã şi moralitate (Editura Crater, Bucureşti, 1998) şi Laudã diferenţei. Omagiu profesorului Henri Wald (Editura Aritmos, Bucureşti, 2001), precum şi volumele de autor Dincolo de seninãtate. Eseuri de psihanalizã aplicatã (Editura Trei, Bucureşti, 2001) şi Cioran în oglindã. Încercare de psihanalizã (Editura Trei, Bucureşti, 2003).
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota