„Recitesc și iar recitesc. Sunt fragmente care mă obsedează. Mă înspăimântă bătaia și umilința îndurate de tânărul Paul Goma.
Mă înspăimântă cazna tuturor semenilor noștri care au mărturisit prin faptă și prin scris, cărora nu le semănăm și care au îndurat suferințe neverosimile pentru alintații, îmbuibații, apaticii și nesimțiții regimului comunist.
Numai indivizii defecți sufletește și cu mintea pervertită pot crede că reușesc să umilească azi un om care a cunoscut iadul, întorcându-se de acolo mai speriat și mai puternic decât oricare dintre noi.
Nu, nu este o contrazicere din parte-mi. Când veți citi rememorarea bătăilor de la Gherla, în cartea omonimă, poate vă veți angoasa. Căci și spaima este utilă uneori. Oroarea și suferința nu sunt expresii stilistice, sunt trăite.
Aici e diferența majoră dintre o scriitură adevărată și «profesiunea» scriiturii.
O să repet, până când voi considera că nu mai este nevoie, crezul lui Paul Goma: « ...și m-am hotărât să nu-i uit în vecii vecilor, nu să mă răzbun, ci mai crunt: Să nu-i uit, să-i neuit eu într-o carte și, mai ales, mai ales: să nu-i tac - să-i netac.»
Iată, aici cred că stau concentrate normele morale ale lui Paul Goma și, în simetrică măsură, frica disperată a tuturor celor care își imaginează că adevărul se construiește din nimic.”
Flori Bălănescu
„Începând cu cartea despre Gherla (1976), de la ea încoace, scriitorul are din ce în ce mai puțin timp şi mai puțină răbdare pentru inovații, artificii şi structuri moderniste ale epicului. Experienţa închisorii şi a persecuţiei politice îşi cere imperios şi urgent dreptul la mărturisirea directă şi sfidătoare. Cărţile acestei etape de creaţie vorbesc despre violența urii şi a dezumanizării în detenție sau despre cum se înstăpâneşte frica şi cum să te eliberezi de ea. Scriitorul este implicat total în descoperirea adevărului politic despre epocă, despre mecanismul psihologic al persecuţiei. Din ce în ce mai limpede, protestul anticomunist devine criteriul moralităţii şi al demnităţii individului.”
Ion SIMUȚ„Pe scurt, în topografia generală a narațiunii lui Paul Goma, istmul Lătești – Adameva, cuprinzând cele două versuri ale experienţei de la Lăteşti, se instituie ca un intermundiu ambivalent, situat între, grație primei cărţi despre ea, micro- şi macrocosmosul infernal, şi între, grație celei de-a doua, micro- şi macrocosmosul paradisiac al operei epice, topografie de tranzit captând sau prelungind, însă niciodată cu totul identic, principalele caracteristici ale celor două spații tipice ale povestirii sale – infernul şi paradisul.”
Virgil PODOABĂ
Exilat la Paris de peste douăzeci şi cinci de ani, Paul Goma (n. 1935, Basarabia) şi-a publicat majoritatea volumelor iniţial în franceză sau germană. Abia după 1990 i-au fost editate cărţile şi în România. Dintre cele mai cunoscute cărţi ale sale, amintim: Gherla (în franceză-1976, în suedeză-1978, în română-1990), Culoarea curcubeului (franceză-1979, olandeză-1980, română-1990; la Editura Polirom, 2005), Patimile după Piteşti (în franceză-1981, în germană-1984, în olandeză-1985, în română-1990), Jurnal (4 vol, 1997).
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota