Emoțiile mari ale celor mici

De câte ori nu ați asistat neputincioși sau nu v-ați ieșit din fire în fața unui copil care a izbucnit în lacrimi aparent fără motiv, care s-a trântit pe jos în mijlocul mallului ori a încălcat într-o clipită toate regulile bunei-cuviințe? Copiii, oricât de mici ar fi, au emoții la fel ca noi, adulții, doar că, la început, nu știu să le pună în cuvinte... le manifestă corporal, fizic, în moduri ce de regulă atrag atenția asupra lor și, implicit, asupra dumneavoastră când vă aflați în public.

Această carte este un ghid în lumea inteligenței emoționale, ce vă va ajuta să înțelegeți emoțiile și acțiunea lor asupra minții și corpului, să știți când și mai ales cum să interveniți pentru a gestiona comportamentele necontrolate ale copiilor și să le puteți fi alături, transmițându-le încredere. Are la bază metoda revoluționară a Procesării colaborative a emoțiilor, creată și probată de cele două autoare pe parcursul celor mai bine de cincisprezece ani în care au lucrat cu copii mici. Aceasta, departe de a fi doar o strategie pentru depășirea unor momente dificile, contribuie la dezvoltarea psihică sănătoasă a celor mici și la crearea unei legături solide părinte-copil.

„În această carte vom analiza modul în care putem stimula dezvoltarea inteligenței emoționale la nivel colectiv, astfel încât să putem creşte copii empatici, siguri pe sine și încrezători, care sunt capabili să interacționeze cu mediul lor, să-şi apere propriile interese și să se implice cu respect în cadrul comunităţii. Veți fi provocați să analizați relațiile dumneavoastră cu copiii, cu familiile și/sau cu clasa dumneavoastră și, cel mai important, să vă analizați pe dumneavoastră înșivă.” - Alyssa Blask Campbell și Lauren Elizabeth Stauble

„Întrucât noi forţăm limitele în permanenţă, de ce să nu ne așteptăm să o facă și copiii? Menținerea consecventă a limitelor creează o așteptare. Datoria noastră este să stabilim o limită, iar datoria lor este să fie curioși să ştie când o vom menține: Sâmbăta este la fel ca lunea? Dar atunci când unul dintre părinţi nu este acasă? Ce se întâmplă dacă sunt bolnav? […] Partea cea mai grea este întotdeauna începutul, deoarece, ori de câte ori stabilim o limită, trebuie să fim pregătiți emoțional pentru momentul în care copiii o vor forța. E datoria lor. Crearea acestui fundament poate fi un lucru provocator, însă va face astfel încât viața dumneavostră să fie mult mai puțin extenuantă după aceea.” - Alyssa Blask Campbell și Lauren Elizabeth Stauble