Inteligența artificială (IA) reprezintă o tehnologie complexă și care evoluează uluitor de rapid. Lansate abia de un an, modelele de IA generative, precum ChatGPT, generează deja un impact seismic asupra industriei AI, dar și a societății, în general. De la instrumente automate de luare a deciziilor (implementate în administrație și chiar în justiție) până la recunoaștere facială, asistenți personali, software de recrutare de personal sau ajutoare pentru diagnostice medicale, niciun sector de activitate nu pare să scape de implementarea tehnologiilor IA.
Pe lângă beneficii incontestabile, utilizarea acestor instrumente implică însă și riscuri pe măsură. Mai ales juriștii sunt îngrijorați (și nu fără motiv) de implicațiile etice ale utilizării tehnologiilor AI, de discriminarea pe care ele o pot genera (pe criterii de rasă, gen, dizabilități etc.), de atacurile la drepturile și libertățile cetățenești sau chiar de dispariția statului democratic de drept.
Dreptul inteligenței artificiale. O scurtă introducere este o carte de pionierat, prima analiză de ansamblu publicată în România pe acest domeniu de cercetare emergent.
Lucrarea oferă o bază utilă pentru înțelegerea tehnologiei IA, a stadiului actual al dezbaterilor juridice și al reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene – cea mai importantă fiind, desigur, proaspătul Regulament privind inteligența artificială (Regulamentul UE 2024/1689).
Sunt analizate, de asemenea, chestiunile legate de răspunderea juridică pentru utilizarea instrumentelor bazate pe IA, problemele generate în materia drepturilor de autor, riscurile ce trebuie gestionate în domeniul protecției datelor sau diferitele situații de încălcare a drepturilor omului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor IA în cadrul conflictelor armate.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota