Domenico Losurdo (n. 1941), filosof și istoric italian. A studiat la Universitatea din Urbino, în prezent fiind directorul Institutului de științe filosofice și pedagogice din cadrul aceleiași universități, unde predă cursuri de istoria filosofiei. Este președinte al Societății internaționale Hegel-Marx pentru gândire dialectică (Internaționale Gesellschaft Hegel-Marx für dialektisches Denken) și membru al Societății Leibniz (Leibniz Sozietät). Principalele scrieri: Autocensura e compromesso nel pensiero politico di Kant [Autocenzura și compromis în gândirea politică a lui Kant] (1983), Hegel, Marx e la tradizione liberale. Libertà, uguaglianza, Stato [Hegel, Marx și tradiția liberală. Libertate, egalitate, Stat] (1988), La comunità, la morte, l’Occidente. Heidegger e l’„ideologia della guerra” [Comunitatea, moartea, Occidentul. Heidegger și „ideologia de război”] (1991), Hegel e la libertà dei moderni [Hegel și libertatea modernilor] (1992), Marx e il bilancio storico del Novecento [Marx și bilanțul istoric al secolului douăzeci] (1993), Antonio Gramsci, dal liberalismo al „comunismo critico” [Antonio Gramsci, de la liberalism la „comunism critic”] (1997), La sinistra, la Cina e l’imperialismo [Stânga, China și imperialismul] (2000), Nietzsche, îl ribelle aristocratico. Biografia intellettuale e bilancio critico [Nietzsche, rebelul aristocrat. Biografie intelectuală și bilanț critic] (2002), Controstoria del liberalismo [Contraistoria liberalismului] (2005), Il linguaggio dell’Impero. Lessico dell’ideologia americană [Limbajul imperiului. Lexicul ideologiei americane] (2007), Stalin. Storia e critica di una leggenda nera [Stalin. Istoria și critica unei legende negre] (2008), La lotta di classe. Una storia politica e filosofica [Lupta de clasă. O istorie politică și filosofică] (2013).
Servii albi între metropolă și colonie: Societatea protoliberală: (Franklin, Smith și „rămășițele sclaviei” în metropolă / Șomeri, cerșetori și case de muncă / Liberali, vagabonzi și case de muncă/ Servul ca soldat /Codul penal, formarea unei forțe de muncă nelibere și procesul colonizării /Servii sub contract / „Marele rapt irodian de copii” săraci / Sute și mii de mizerabili „spânzurați zi de zi pentru niște fleacuri” / Un Întreg cu trăsături unice / Munca salariată și categoriile sclaviei)
Erau liberale Anglia și Statele Unite din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea? (Liberalismul de negăsit al Americii lui Tocqueville / Posesie absolută și datorii comunitare ale proprietarilor de sclavi / Trei legislații, trei caste, o singură „democrație pentru poporul stăpânilor” / Cei liberi, servii și sclavii / Anglia și cele trei „caste” / Reproducerea castei servile și începuturile eugeniei / Liberalismul de negăsit al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei / Liberalism, „individualism posesiv”, „societate aristocratică” /„Democrația pentru poporul stăpânilor” între Statele Unite și Anglia)
Revoluția din Franța și din Santo Domingo,criza modelelor englez și american și nașterea radicalismului pe cele două țărmuri ale Atlanticului: (Primul început liberal al Revoluției Franceze / Parlamente, Diete, aristocrație liberală și șerbie a țăranilor / Revoluția Americană și criza modelului englez / Transfigurarea în cheie universalistă a democrației americane „pentru poporul stăpânilor” / Coloniștii din Santo Domingo, modelul american și cel de-al doilea început liberal al Revoluției Franceze / Criza modelelor englez și american și formarea radicalismului francez / Începutul liberal al revoluției din America Latină și urmările ei radicale / Statele Unite și Santo Domingo/ Haiti: Doi poli antagonici / Liberalism și critică a radicalismului aboliționist / Eficacitatea de lungă durată a revoluției negre inițiate de jos / Rolul fundamentalismului creștin /Ce este radicalismul? Diferența față de liberalism / Liberalism, autocelebrare a comunității celor liberi și refulare a sorții impuse popoarelor coloniale /Problema colonială și dezvoltarea diferită a radicalismului în Franța, Anglia și Statele Unite / Refluxul liberal al radicalismului creștin / Liberal-socialism și radicalism)
Lupta pentru recunoaștere a instrumentelor de muncă în metropolă și reacțiile comunității celor liberi : (Exclușii și lupta pentru recunoaștere. Instrumentul de muncă devine cetățean pasiv / Inventarea cetățeniei pasive și a libertății negative și restrângerea sferei politice / „Legi civile” și „legi politice” / De-politizare și naturalizare a raporturilor economice și sociale / Liberalism și radicalism: Două fenomenologii diferite ale puterii / Noua reprezentare de sine a comunității oamenilor liberi ca o comunitate a indivizilor / Drepturi economice și sociale, „furnicar” socialist și „individualism” liberal / Critica liberalismului ca reacție antimodernă? / „Individualism” și represiune a asociațiilor muncitorești / Revendicarea drepturilor economice și sociale și trecerea de la liberalismul paternalist la liberalismul social-darwinist)
Occidentul și barbarii: O „democrație pentru poporul stăpânilor” de dimensiuni planetare : ( Autoguvernarea comunităților albe și înrăutățirea condițiilor popoarelor coloniale / Abolirea sclaviei și dezvoltarea muncii servile / Expansiunea Europei în colonii și răspândirea în Europa a „democrației pentru poporul stăpânilor” / Tocqueville, supremația occidentală și pericolul de miscegenation / „Leagănul gol” și „destinul” indienilor / Tocqueville, Algeria și „democrația pentru poporul stăpânilor”)
Conștiință de sine, falsă conștiință, conflicte ale comunității celor liberi : ( Întoarcere la întrebarea: Ce este liberalismul? Cei bine născuți, cei liberi, liberalii / Piramida popoarelor / Comunitatea celor liberi și dictatura ei asupra popoarelor nevrednice de libertate / Cum trebuie înfruntată de urgență amenințarea barbarilor din metropolă / Tradiția liberală și cele trei teorii ale sale despre dictatură / Bolile comunității celor liberi: Psihopatologia radicalismului francez / Lectura interminabilului ciclu revoluționar francez: De la „boală” la „rasă” / „Boala” ca simptom de degenerare rasială / Gobineau, liberalismul și miturile genealogice ale comunității celor liberi / Disraeli, Gobineau și „rasa” ca „cifru al istoriei” /Refularea conictului, căutarea agentului patogen și teoria complotului / Conflictul celor două liberalisme și acuzele reciproce de trădare / Comunitatea celor liberi ca o comunitate a păcii? Operațiuni polițienești și războaie coloniale / Orgolioasa conștiință de sine a comunității celor liberi și apariția „patriotismului iritabil” / „Patriotismul iritabil” al lui Tocqueville /Conflictul între ideile despre misiune, de la Revoluția Americană la Primul Război Mondial)
Spațiu sacru și spațiu profan în istoria liberalismului : (Istoriografie și hagiografie /Revoluția liberală ca amestec de emancipare și dez-emancipare / Perspectiva longue durée și cea a comparatisticii / Realizarea statului de drept în interiorul spațiului sacru și adâncirea abisului față de spațiul profan / Delimitarea spațiului sacru și teoria unei dictaturi planetare / Triumful expansionismului colonial: Liberalismul ca ideologie a războiului / Oscilații și limite ale modelului lui Marx )
Liberalismul și catastrofa secolului XX : (Luptă pentru recunoaștere și lovituri de stat:Conflictul din metropolă / Lupta pentru recunoaștere a popoarelor coloniale și amenințările cu secesiunea / Dezumanizarea popoarelor coloniale și „canibalismul social” / „Soluția finală și completă” a problemei indiene și negre / De la secolul al XIX-lea la secolul XX / După catastrofă și dincolo de hagiografie: Moștenirea permanentă a liberalismului)
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota