Despre miracolul întâlnirii * Despre iubire * Despre speranţă * Despre trufie * Despre toleranţă * Despre frică * De ce citim * Parabolele răului şi judecăţii * Parabolele pierderii şi regăsirii * Despre umor
E vorba, în aceste dialoguri, de lucruri care ne frământă pe toţi, unele pentru că le suportăm zi de zi, altele pentru că fac parte din constantele vieţii înseşi. Ce facem cu viaţa noastră, de ce facem sau spunem prostii, de ce iubim, de ce sperăm, de ce o întâlnire poate fi un miracol, unde trebuie să înceapă şi unde trebuie să se termine toleranţa, ce sens are cititul, ce să facem cu fricile noastre sunt întrebări care ne privesc pe toţi şi în jurul cărora, conştient sau nu, ne construim viaţa.
Gabriel Liiceanu este unul dintre cei mai importanţi autori de „literatură personală“ din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărţile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.
Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, a fost un adevărat bestseller al anilor '80: producea cozi la librării, se vindea „pe sub mână“, se împrumuta numai prietenilor de încredere. Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (între timp tradus în mai multe limbi) s-a născut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987), care reuneşte voci intelectuale de mare forţă. Urmează, în altă formulă, dar, în fond, tot în notă confesivă, Declaraţie de iubire (2001), exerciţii de admiraţie şi de ataşament intelectual, etic şi, nu în ultimul rând, uman faţă de personalităţi importante ale culturii noastre. Uşa interzisă (2002) este una dintre cărţile favorite ale publicului din ultimii ani şi o revenire la notaţia diaristică. Cu Scrisori către fiul meu (2008), Gabriel Liiceanu se lasă din nou atras de simplitatea şi directeţea genului epistolar. Întâlnire cu un necunoscut (2010) reia firul confesiv al unor însemnări care, deşi par legate de o zi sau alta, au crescut, de fapt, dintr-o viaţă întreagă.
În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, scrierea egotistă, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună (2006), Despre ură (2007) şi Despre seducţie (2007), Estul naivităţilor noastre (2012), Dragul meu turnător (2013), Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile (2014), Nebunia de a gândi cu mintea ta (2016), România, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Aşteptând o altă omenire (2018), Caiet de ricoşat gânduri sau Despre misterioasa circulaţie a ideilor de‑a lungul timpului (2019), Ludice. Exerciții de umor criptic (2019).
Andrei Gabriel Pleșu s-a născut la 23 august 1948, în București. Este un scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, un stilist distins al limbii române. A urmat cursurile Academiei de Arte Plastice, secția Istoria si Teoria Artei, absolvind in 1971. A fost cercetător la Institutul de Istorie a Artei intre 1971-1979 și între 1984-1989.
Între 1980-1982 a fost lector universitar în domeniul artă românească modernă si istoria criticii de artă. A fost profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991-1997). Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (1993), fondator şi preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă" (primul institut independent de studii avansate în domeniul disciplinelor umaniste şi sociale din România post-decembristă) şi rectorul Colegiului „Noua Europă" (1994).
A participat alături de Gabriel Liiceanu la seminariile private ținute de Constantin Noica la Păltiniș, fiind unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului.
A fost ministrul Culturii (28 decembrie 1989 - 16 octombrie 1991) și ministrul Afacerilor Externe (29 decembrie 1997 - 22 decembrie 1999). Timp de patru ani, intre 2000 si 2004 a fost membru in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității, iar din 20 decembrie 2004 pana pe 3 mai 2005 a fost consilier prezidențial pentru relații internaționale.
Este membru al diferitelor academii internaționale de studii avansate în istorie, artă și filozofie (World Academy of Art and Science (1997), membru al Académie Internationale de Philosophie de l'Art, Geneva, Elveţia (1999), Dr. phil. honoris causa al Universităţii „Albert Ludwig" din Freiburg im Breisgau, Germania (2000) şi al Universităţii „Humboldt" din Berlin, Germania (2001), Commandeur des Arts et des Lettres, Paris, Franţa (1990).
Andrei Pleșu este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori si eseiști români, datorită operelor sale reușind să se facă remarcat într-un timp foarte scurt. A realizat numeroase opere și articole în reviste din țară și străinătate care l-au propulsat rapid printre cei mai buni scriitori, eseiști și critici de artă.
Constantin Noica
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota