Această lucrare conturează în paginile ei o metodă de investigare a arborelui nostru genealogic și a dinamicii psihice moștenite care ne modelează viziunea despre lume, relația cu ceilalți și cu noi înșine, ne orientează în anumite direcții, închizându-ne alte uși. Înainte de orice, este vorba despre a ne recunoaște locul de filiație ca unul de creativitate și de realizare. Depinde de noi să-l înzestrăm cu propriile noastre tonalități, imagini și visuri.
Psihogenealogia și analiza transgenerațională sunt în plin avânt: rareori ne-am interesat atât de mult de viața strămoșilor noștri, încercând prin toate mijloacele să înțelegem în ce fel ne afectează astăzi tot ce au trăit. Această privire aruncată asupra trecutului, chiar dacă-i este absolut necesară ființei omenești din secolul XXI, deseori, fără legături funcționale cu propriile-i rădăcini, nu poate fi concepută în afara unei reflecții mai profunde privind subiecte esențiale cum ar fi liberul-arbitru și responsabilitatea.
Care este utilitatea unui astfel de demers în prezent? De ce și cum trebuie să-l efectuăm? În ce curente de gândire se înscrie? Care îi sunt limitele? Se aud, ici-colo, expuneri care au defectul de a vehicula o concepție esențialmente fatalistă despre acest demers: am fi purtătorii greșelilor comise și ai suferințelor trăite de generațiile precedente.
Desigur, transmiterea există, moștenirea se reproduce deseori sub forma eșecului și a unor dificultăți pe care le trăim. Dar este cu adevărat o fatalitate? Oare, asta nu dovedește mai degrabă o lipsă de reflecție asupra locului pe care ni-l dorim și a absenței unei perspective largi care să se deschidă spre viitor?
ABC-ul Psihologiei Transgeneraționale susține ideea următoare: suntem pe deplin răspunzători de felul în care ne judecăm și ne fructificăm moștenirea pe care am primit-o...
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota