Teatru de hârtie

Poet, nuvelist si romancier sarb, de asemenea, traducator si istoric al literaturii. S-a nascut la Belgrad, la 15 octombrie 1929, intr-o familie de scriitori. A absolvit Universitatea din Belgrad si-a luat licenta in istoria literaturii la Universitatea din Zagreb. Si-a inceput cariera academica la Sorbona si a continuat-o la Viena. A fost profesor la universitatile din Novi Sad, Freiburg, Regensburg, Belgrad. A debutat in 1967 cu o culegere de poezii, intitulata Palimpsesti. A mai publicat: Mesecev kamen (1971); Gvozdena zavesa (nuvele, 1973), Konji Svetoga Marka (1976); Istorija srpske knjizevnosti baroknog doba (1970); Mesecev kamen (Piatra lunii, 1971); Vojislav Ilic, njegovo vreme I delo (Voislav Ilic, Timpul sau si cuvintele, roman, 1972); Radjanje nove srpske knjiezevnosti (1983); Gozvodena zavesa, (Perdeaua de fier, 1973); Jezico pamcenje I pesnicki oblik (1976); Konji Svetoga Marka (Caii Sfantului Marcu, 1976); Ruski hrt / Borzoi (Povesti, 1979); Novebeogradske price (1981); Duse se kupaju poslednji put (Sufletele se imbaiaza pentru ultima oara, roman, 1982). Primul roman de mare succes al lui Pavic a fost Hazarski recnik (Dictionarul kazar, 1984). Au urmat volumele Predeo slikan cajem (Peisaj pictat in ceai, roman, 1988), Izvrnuta rukavika (Manusa intoarsa. Povestiri, 1989); Unutrasnja strana vetra ili roman o Heri i Leandru (Partea launtrica a vantului sau Roman despre Hero si Leandru, roman, Editura Paralela 45, 2003); Pozorisni jelovnic za uvek I dan vise (Meniu de teatru pentru eternitate si inca o zi, roman, 1993) si Poslednja ljubav u Carigradu. Prirucnik za gatanje (Ultima iubire la Tarigrad. Roman Tarot 1994). A publicat si studii monografice asupra barocului sarb si a simbolismului. Scrierile sale sunt traduse in peste 80 de limbi. A fost nominalizat la Premiul Nobel de catre experti din Europa, SUA si Brazilia. Din 1991 este Membru al Academiei Sarbe de Stiinte si Arte. De asemenea, este Membru al Societatii Europene de Cultura si al Consiliului International al Societatii "Inostrannaya Literatura" din Moscova.