Rusia explodează. Planul secret pentru resuscitarea KGB-ului

Aleksandr Valterovici Litvinenko s-a născut în 1962, la Voronej. În 1980, după absolvirea şcolii medii, a fost recrutat în armată, ajungând după 20 de ani la gradul de locotenent-colonel. Din 1988 a lucrat în serviciile de contrainformaţii ale KGB-ului din URSS, din 1991 a făcut parte din biroul central al Ministerului de Securitate (MB), redenumit în 1993 Serviciul Federal de Contrainformaţii (FSK), iar apoi, din 3 aprilie 1995, transformat în Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia, fiind specializat în lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate. Pentru efectuarea unor operaţiuni comune cu Departamentul de Investigaţii Criminale din Moscova (MUR), a primit titlul de „Veteran MUR”. În 1997 a fost transferat la cea mai secretă unitate a Serviciului Federal de Securitate – Direcţia de Luptă cu Criminalitatea Organizată, ca ofiţer superior operaţional. În noiembrie 1998, a criticat la o conferinţă de presă din Moscova conducerea Serviciului Federal de Securitate, afirmând că a primit ordine ilegale. Ca urmare, în martie 1999 a fost arestat conform unor acuzaţii false şi ţinut în Lefortovo, închisoarea FSB-ului. Au urmat alte două procese şi, după ameninţările  Serviciului Federal de Securitate şi ale anchetatorilor la adresa familiei sale, Litvinenko a fost nevoit să părăsească ilegal Rusia, fapt ce a determinat deschiderea celui de-al patrulea dosar penal. În mai 2001, a primit azil politic în Marea Britanie. Pe 23 noiembrie 2006, a murit la Londra, fiind otrăvit cu poloniu-210. Dispariţia sa a agitat spiritele societăţii civile internaţionale, în prezent desfăşurându-se o anchetă penală în legătură cu otrăvirea.

Mihail Vakulovski (n. 1972, Chişinău) absolvă în 1994 Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, iar în 2002 își susține doctoratul la Universitatea București. Debut în 1997, cu volumul de poezie Nemuritor în păpușoi.

A publicat cărţi de poezie, proză, teatru, critică literară, eseu, istorie recentă, interviuri, antologii. Prezent în mai multe antologii din țară și din străinătate. Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Soros pentru Nemuritor în păpușoi (1997); Marele Premiu Underground Literar pentru Management Cultural Performant (2001); Premiul Underground Zona alternativă pentru Biblioteca Tiuk! (2002); Premiul pentru Traducere (Tomis, 2009); Premiul Timpul pentru cartea de critică literară a anului (2010); Premiul de critică la Salonul Internațional de Carte de la Biblioteca Națională din Chișinău (2011) pentru Portret de grup cu generația „optzeci“ (Poezia); Premiul Interviuri culturale al Salonului Internațional de Carte din Chișinău 2012 pentru Zece basarabeni pentru cultura română. Interviuri cu tinerii dintre milenii; Premiul Proză – Noii Barbari pentru Biblidioteca (2012), Premiul pentru Proză pentru anul literar 2015, oferit de Biblioteca Ştefan cel Mare, Chişinău; Premiul „Nichita Stănescu“ la Salonul Internaţional de Carte Chişinău, 2014, pentru Riduri; Premiul Librarul Anului, oferit de Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică „Poezia e la Bistriţa“ (2018).

A făcut parte din echipa naţională a României la Cupa Naţiunilor de la Baku (2007) la jocul intelectual „Ce? Unde? Cînd?“. Traducător din literatura rusă. Fondator al revistei web Tiuk! (tiuk.reea.net). Fondatorul și realizatorul CenaKLUbului TIUK.