Editorii David Barsamian și Arthur Naiman pun în valoare discursul asumat, direct și lucid al lui Noam Chomsky ca pe o oportunitate de a familiariza publicul larg cu câteva teme extrem de relevante pentru societatea globală în care trăim.
Lumea pe care ne-o înfățișează Chomsky făcând apel la o întreagă serie de documente istorice, unele desecretizate abia la începutul anilor ’90, este una în măsură să îl șocheze nu doar pe cititorul român, ci și pe cel de pretutindeni; este o lume față de care primul gest este acela de respingere, iar cel de al doilea – de revoltă. Însă dacă vrem să știm „cum merge lumea“, adică să discernem ce se întâmplă în spatele ușilor închise, ceea ce trebuie să facem este nu să ne acoperim ochii, ci să ne îndreptăm atenția, pentru început, către deciziile militare, politice și economice luate în ultimele decenii de guvernele Statelor Unite ale Americii. Sigur că sunt lucruri despre care am prefera să nu vorbim sau să nu știm, dar trecerea lor sub tăcere nu este doar o ofensă la adresa celor care au avut de suferit de pe urma lor, ci și o modalitate de a îngădui barbariei să își facă loc, încetul cu încetul, în sânul societăților și al comunităților noastre.
„În ciuda controverselor, Chomsky rămâne, chiar și după vârsta de 80 de ani, unul dintre cei mai importanți intelectuali publici ai lumii, un susținător neobosit al păcii, un apărător al drepturilor omului, al echității economice și al justiției climatice prin intermediul discursurilor publice și aparițiilor constante în mass-media.”
Deutsche Welle„Dacă ținem seama de forța lui, de capacitatea intelectuală, de noutatea și de influența gândirii sale, Noam Chomsky este, indiscutabil, cel mai important intelectual în viață din zilele noastre.”
New York Times„Noam Chomsky este o voce foarte sonoră și importantă în peisajul dezolant al vieții intelectuale din SUA. Într-un moment în care mulți intelectuali au considerat că este mai confortabil să rămână tăcuți și să nu meargă împotriva curentului, este îmbucurător să găsești, din când în când, persoane care au curajul să vorbească despre problemele importante ale timpului nostru.”
Bernie Sanders
Avram Noam Chomsky este lingvist, filozof, om de ştiinţă cognitivist, activist politic şi autor. Este profesor de institut şi profesor emerit de lingvistică la Institutul de Tehnologie Massachusetts. E bine cunoscut în comunitatea academică şi ştiinţifică drept unul dintre părinţii lingvisticii moderne. Din anii 1960 a devenit mai cunoscut ca disident politic, anarhist şi intelectual libertarian socialist. Adesea e considerat o figură notabilă în filozofia contemporană.
În anii 1950, a început să-şi dezvolte teoria gramaticii generative, pe care a revizuit-o de mai multe ori şi care a exercitat o influenţă profundă asupra lingvisticii. În studierea limbajului, Chomsky subliniază „un set înnăscut de principii lingvistice împărtăşite de toţi oamenii”, cunoscut ca gramatică universală, „starea iniţială a celui ce învaţă să vorbească”. El argumentează că o gramatică formală poate explica productivitatea limbajului: cu un set limitat de reguli gramaticale şi un set finit de termeni, oamenii sunt capabili să producă un număr infinit de propoziţii, inclusiv propoziţii pe care nu le-a mai spus nimeni. Chomsky a stabilit ierarhia care-i poartă numele, o clasificare formală a limbajelor formale potrivit puterii lor generative.
În 1959, publică o recenzie care va ajunge foarte influentă la volumul Verbal Behaviour al lui B.F. Skinner, prima încercare a unui behaviorist de a oferi o analiză funcţională, operativă a limbajului. Chomsky a folosit această recenzie pentru a critica pe larg, şi chiar agresiv abordarea behavioristă a comportamentului, dominantă pe atunci, şi a contribuit la revoluţia cognitivă în psihologie. Modul său de a trata naturalist studiul limbajului a influenţat filozofia limbajului şi a minţii.
Începând cu opoziţia sa faţă de războiul din Vietnam, Chomsky devine un critic proeminent al politicii interne şi externe a SUA. Este un adept autodeclarat al socialismului libertarian, în care vede „continuarea firească şi potrivită a liberalismului clasic în epoca societăţii avansate industrial”.
Este considerat o figură culturală proeminentă. În acest sens, de exemplu, actorul Viggo Mortensen şi chitaristul avangardist Buckethead i-au dedicat albumul lor din 2003, Pandemonium from America. Statutul său de critic influent mai ales al politicii externe a SUA l-a supus şi pe el la numeroase critici.
Paul Gabriel Sandu a studiat filozofia la București, Tübingen și Freiburg. În 2018 și-a primit doctoratul în filozofie de la Universitatea Albert-Ludwigs din Freiburg. Printre publicațiile și articolele academice, el a tradus și lucrări ale lui Schelling, Heidegger și Habermas în limba română. Este cadru didactic asociat SNSPA, București.
Gabi Toma a vrut să se facă urbanist… și chiar a reușit! Dar în urmă cu patru ani și‑a dat seama că grafica îi place mult mai mult. Așa că s‑a apucat de una singură să deseneze, să învețe și să experimenteze tehnici felurite până când a ajuns ilustratoarea pricepută de astăzi. Imaginile ei, pictate în tușe ondulate și vioaie, te poartă prin lumi de vis cu mult galben și multe pisici. De altfel, Gabi are o sumedenie de pisici imaginare. Și una reală, care îi servește de muză: persana mamei sale. Când nu desenează, Gabi modelează bijuterii din ceramică sau citește și ascunde flori presate printre file.
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota