Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris (1919-1920) în Parlamentul României întregite

Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders.

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș.

Colaj copertă:

• Palatul Camerei Deputaților (în prezent, Palatul Patriarhiei)
• Hartă: G-ral Constantin Teodorescu & Prof. dr. Vasile Meruțiu, Institutul Grafic Albert Baer (Ed.), România Mare cu numirile românești ale tuturor localităților, 1919 (Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi)

„Și mai ales, d-lor, când realitatea vieții brute adeseori ne aduce ca să curmăm în pământul acesta, adeseori încărcat cu lucruri care ne apasă și ne dezgustă, e bine să ne folosim de astfel de momente solemne, pentru a ne ridica în sfere mai înalte, pentru a ne înălța în sufletul nostru și să luăm curaj, voință și îndemn nobil din pildele celor din trecut, pentru a merge și mai departe pe aceeași cărare spre veșnica mărire a neamului românesc.

Când examinăm acest tratat, nu trebuie să uităm că izvorul adevărat al unirii neamului românesc nu este acest tratat, izvorul adevărat al unirii neamului nostru este conștiința vie a neamului românesc și hotărârea sa suverană, iar acest tratat însemnează numai o recunoaștere internațională, întărirea în domeniul internațional a unei uniri și a unui stat puternic și, credem, veșnic existent, al României Mari izvorâte din viața nestrămutată a întregului neam.

Baza unirii noastre, baza României Mari, izvorul de drept al acestei înfăptuiri mărețe, încântătoare pentru noi, sunt hotărârile luate în Bucovina, în Basarabia și în Ardeal, expresie a voinței unitare a suveranității colective a întreg neamului românesc, exprimate în mod solemn în sesiunea trecută a Camerei, când s-au votat legile pentru unirea pentru veci a tuturor provinciilor către România Mumă.” - Deputatul IULIU MANIU în Parlamentul României întregite, 26 august 1920