Oamenii-șobolani. În subteranele interzise ale Chinei

„Mao i-a glorificat. China modernă le datorează miracolul economic. Viitoarea putere mondială supremă s-a ridicat pe umerii milioanelor de țărani care, în cea mai mare migrație din istorie, au părăsit zonele rurale pentru a deveni muncitori. La Beijing, peste un milion dintre ei trăiesc în subsolurile insalubre. Prestind munci prost plătite în așteptarea unui serviciu mai bun, mingong – muncitorii migranți – sînt obligați să locuiască sub pămînt. Veniți din toate colțurile țării în căutarea unei vieți mai bune, au ajuns în cele din urmă să-și însușească porecla pe care au primit-o: shuzu, «oamenii-sobolani».
Am fost să-i întîlnesc în canalele din Beijing. Am trăit, cu intermitențe, alături de ei timp de aproape doi ani: într-o lume interzisă, fără ferestre, fără apă și căldură, luminată de neoane. I-am urmat în satele lor de baștină. M-am dus să văd zecile de milioane de copii pe care i-au părăsit acolo. Pentru că ei sînt încarnarea paradoxurilor chineze. Visul președintelui Xi Jinping, apostolul ideologiei maoiste, este un miraj îndepărtat în țara capitalismului sălbatic. Viața lor e departe de a fi un basm. Dar nu sînt pregătiți să răstoarne sistemul... Propaganda Partidului Comunist, speranța unei vieți mai bune și reînvierea confucianismului au făcut «minuni».”