M-am îndrăgostit de speranță

Un grup de pacienți în stadiu terminal.

Un jurământ de a trăi la maximum ce le-a mai rămas din viață.

O iubire care transformă și transcende.

În atmosfera sumbră a unui spital, un grup de bolnavi în stadiu terminal îmbrățișează bucuriile pe care le au la îndemână: prietenia, libertatea, rebeliunea. Fiecare în felul lui este distrus; fiecare în felul lui a devenit mai puternic de pe urma suferinței.

În mijlocul durerii și al pierderii, găsesc însă cu toții atât minuni, cât și bucuria de a împărtăși, și împreună hotărăsc să recupereze de la viață tot ceea ce le-a răpit boala. O inimă frântă însă îndeamnă pe cineva să jure că va renunța pentru totdeauna la iubire. Riscul de a se confrunta cu o altă tragedie este prea mare. Totuși, în acest loc pustiu, unde pare imposibil ca dragostea să își facă apariția, se deschide o ușă – și așa se deschid și inimile.