Legile privind restituirea imobilelor preluate abuziv reflectate în jurisprudența Curții Constituționale

Lucrarea Legile privind restituirea imobilelor preluate abuziv reflectate în jurisprudența Curții Constituționale continuă colecția dedicată relației simbiotice existente între normele juridice adoptate de legiuitor și jurisprudența Curții Constituționale dezvoltată în raport cu acestea, colecție ce a debutat cu volumul Codul civil reflectat în jurisprudența Curții Constituționale. Obiectul de analiză se circumscrie legilor privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, privite prin prisma deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, O.U.G. nr. 94/2000, Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 și Legea nr. 165/2013.

Deși au trecut peste 30 de ani de la adoptarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, procesul de restituire este, din păcate, departe de a se fi încheiat. Este adevărat că au fost făcuți pași importanți în acest sens, dar atât inconsecvența legislativă, cât și problemele de aplicare a legilor în materie au dus la prelungirea acestui proces, astfel că actualitatea unui demers de cercetare a jurisprudenței Curții Constituționale în acest domeniu este incontestabilă.

Conceptul editorial promovat are că element central ordonarea deciziilor instanței constituționale în funcție de reglementările legilor reparatorii adoptate. Pentru o lectură cât mai facilă și eficientă, lucrarea este elaborată sub formă fișelor aferente deciziilor selectate. Aceste fișe au o structura standardizată, în cuprinsul lor fiind redate normă criticată, normele de referință, critică și analiză criticilor de neconstituționalitate formulate.

Primul titlu al lucrării cuprinde o prezentare jurisprudențială a condițiilor de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate, grupate în funcție de trei criterii: cadrul procesual, structura excepției și competența Curții Constituționale, tocmai pentru a înlesni familiarizarea celor interesați cu exigențele pe care orice cerere adresată Curții Constituționale trebuie să le îndeplinească. Titlul al doilea cuprinde o prezentare jurisprudențială a aspectelor de fond pe care le presupun legile reparatorii. Legile reparatorii selectate au fost ordonate cronologic și, ulterior, au fost identificate și selectate spre analiză numai acele prevederi legale care își mențin actualitatea, făcând parte din fondul activ al legislației.

În consecință, această lucrare poate fi privită ca un manual elementar pentru înțelegerea din punct de vedere constituțional a exigențelor procedurale pe care le implică excepția de neconstituționalitate și a conținutului legilor reparatorii, reprezentând astfel un instrument util atât pentru practicienii dreptului, cât și pentru cei aflați la începutul unei cariere juridice.