Un singur cer deasupra lor (Top 10+)

"Un singur cer deasupra lor [...] e prima mea carte realista de proza, prin urmare in mod evident e ceva inedit in literatura pe care am scris-o si publicat-o pina azi. Ba chiar as putea spune ca face o bresa, pentru ca e prima carte in care nu vorbesc despre mine, ci doar despre altii (ceilalti). E prima mea carte in care nu mai sint personaj (nici macar metaforic vorbind). E ca si cum m-as fi nascut a doua oara, ca prozatoare. Mai departe, insa, cititorii vor decide daca e o nastere benefica sau nu)."

"Surprinzatoare reusita formulei realiste pe care Ruxandra Cesereanu o adopta in romanul Un singur cer deasupra lor, absolut surprinzator stilul, naturaletea, neutralitatea „autorului” si libertatea personajului.
Cred ca este important ca scriitorii romani, neaserviti vreunui regim, sa scrie despre natura profund traumatica a trecutului nostru recent, despre culpabilitatea noastra „nerezolvata”. Sa construiasca o memorie, o responsabilitate. Un singur cer deasupra lor nu este o carte tezista, nu este o carte razbunatoare, nu este nici „intelegatoare”, in sensul unei ambigue culpabilitati generale care sa ii puna in aceeasi oala pe criminalii odiosi, pe maruntii turnatori si pe cei care si-au platit doar supravietuirea. Nu este nici macar patetica, desi de cele mai multe ori povestirile se bazeaza pe documente, pe fapte si personaje reale tragice. Nu este nici cruda, chiar cind relateaza din „subterana” orori de nepovestit. Are o impersonalitate care o face si mai vizionara, dar nu prin tonalitate, ci prin semnificatie, prin semnificatia globala a acestor povestiri si personaje, luate impreuna."

"Nu ma voi satura niciodata de povesti, nici sa le ascult, nici sa le spun. De data aceasta, insa, nu am mai spus povestile mele, ci ale altora. Este prima mea carte de proza in care nu mai este vorba si despre mine, ci exclusiv despre ceilalti, despre altii (fie ei cunoscuti sau necunoscuti, adaptati fictional la romanul meu fresca despre comunismul romanesc). Am fost, ca prozatoare, prin aceasta carte, mai degraba un raisonneur. Sau, sa spunem, un autor care prelucreaza ecouri, umbre, soapte, reverberatii. „Coconul dantelat la frazei” este valabil pentru cartile mele de proza fantastica si pentru autofictiuni [...].
In romanul meu de-acum, Un singur cer deasupra lor, am fost nevoita sa imi schimb registrul stilistic, anume, sa fiu limpede, exacta, chiar seaca, uneori, fara barochismele din proza fantastica, fara intortocheri si labirinturi."

"Un singur cer deasupra lor musteste de fluidele vitale ale afectelor, tribulatiilor, deliberarilor, defularilor, de subite irumperi de tragism laconic sau de simple puritati.
 Prozatoarea nu se fereste de niciunul din arcanele stilului. Sub o scriitura de o neutralitate inselatoare, afli deformari savante ale propriei amprente inconfundabile [...]. Naivitatea psihologiei, a expresiei, poticnelile introspectiilor de oameni simpli, adusi in situatii-limita, disperarea, vidul momentului cedarii – toate sint scrise migalos, cu sunet atent ciocanit din cuvinte. Forma prozei scurte privilegiaza fermitatea si limpezimea, iar ele transmit fara efort subtextul superior didactic al cartii, caci romanul Ruxandrei Cesereanu este, intii de toate, un proiect [...]: o tinta clara, bine definita din start (complicata, lunga si inca improbabila iesire din amnezie prin „memoria morala”), plus instrumente si plan de lucru pregatite lucid."

"Ruxandra Cesereanu a scris o carte de fictiune despre singuratate, nedreptate, tristete si alienare in comunism. [...] Un singur cere deasupra lor trimite la o realitate complicata si traumatica, anume ca nevinovatii, neutrii, pasivii, disperatii, persecutatii, marginalii si odiosii unui sistem au impartit in fond, o lume."