Trei tigri trişti

Guillermo Cabrera Infante (1929 – 2005) s-a născut în Gibara, în provincia Oriente din Cuba. După ce a renunţat la o viitoare carieră de medic, a debutat literar în 1947, devenind mai apoi cofondator al revistei Nueva Generación, opozantă a politicii lui Fulgencio Batista, iar în 1950 s-a înscris la şcoala de jurnalism din Havana. Doi ani mai târziu a fost închis pentru că a folosit anglicisme defăimătoare într-o povestire apărută în revista Bohemia, iar în 1954 a început să publice critică de film în revista Carteles, sub pseudonimul G. Caín. Căzând în dizgraţie din cauza contestării deciziei regimului de a cenzura un documentar realizat de fratele său despre viaţa de noapte din Havana, i s-a interzis să publice în Cuba şi a fost numit ataşat cultural la Bruxelles. În 1965 a renunţat la diplomaţie şi s-a întors în Europa. „M-am născut în Cuba şi sper să mor în Anglia“, scria Cabrera Infante în 1983, lucru care avea să se şi întâmple: în 2005 s-a stins din viaţă la Londra, lăsând în urmă proză scurtă, proză amplă, pe care editorii şi criticii au plasat-o adesea, în ciuda dezaprobării autorului, în categoria „romanului“ (Vista del amanecer en el tropico; Trei tigri trişti, Curtea Veche Publishing, 2010), proză memorialistică (La Habana para un Infante difunto; Cuerpos divinos, în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), eseuri, scenarii de film (Vanishing Point, The Lost City ş.a.). Deşi mai discretă decât a altor membri ai Boomului hispanoamerican, de care a încercat să se detaşeze, cariera lui s-a bucurat de apreciere din partea lumii literare, autorul fiind distins cu Premiul Biblioteca Breve şi Premiul Miguel de Cervantes pentru întreaga activitate.