Continentul scufundat

Petre Alexandrescu (1930‑2009), arheolog și istoric de renume internațional, a ocupat funcția de director al Institutului de Arheologie din București (1990‑1999), aducând schimbări semnificative în modalitatea de desfășurare a cercetării. Membru corespondent al Institutului Arheologic German și membru al Institutului de Studii Avansate din Princeton, a fost recunoscut ca unul dintre fondatorii arheologiei pontice, încercând să organizeze și să ridice arheologia românească la standardele celei occidentale. A preluat conducerea șantierului de la Histria în 1981 și a exercitat‑o vreme de 20 de ani, demersul remarcabil fiind documentat și publicat în cadrul seriei „Histria. Les résultats des fouilles” (în colaborare cu Académie des Inscriptions et Belles‑Lettres). Având o vastă experiență de cercetător și pe alte șantiere arheologice dobrogene (Sarinasuf, Tariverde, Tomis), a fost distins cu premiile „Gustave Mendel” al Académie des Inscriptions et Belles‑Lettres (1966) și „Vasile Pârvan” al Academiei Române (1967). Inițiator al revistei de arheologie și istorie Il Mar Nero și al seriei „Archaeologia Romanica”, activitatea sa publicistică este impresionantă, însumând numeroase titluri, dintre care amintim articolele „Izvoarele greceşti despre retragerea lui Darius din expediţia scitică” (1956), „Aristotel despre constituţia Histriei” (1986), „L’oiseau unicorne. Introduction à l’iconologie de l’art thrace” (1993), „La fin de la Zone Sacrée d’époque grecque d’Istros” (2007) și volumele Corpus Vasorum Antiquorum (vol. I, 1965; vol. II, 1968) și L’aigle et le dauphin. Études d’archéologie pontique (1999).