Cazul domnișoarei R. Interpretarea unei povești de viață

În această carte procedez așa cum fac în cabinetul meu atunci când ascult pentru prima oară povestea unui pacient. Comentariile asupra poveștii nu se bazează pe o cunoaștere mai bună a faptelor decât aceea deja disponibilă cititorului. Intenționat, procedez într-o manieră nepremeditată și spun povestea așa cum mi-a fost transmisă, oferindu-mi interpretarea în timp ce o citesc pentru prima dată. La fiecare propoziție, la fiecare cuvânt al pacientei, mă gândesc: Care este adevărata semnificație a ceea ce spune? Care este atitudinea acestei persoane față de viață? Ce înseamnă cuvintele ei în lumina faptelor ei? Cum face față cerinţelor vieții? Cum se poartă cu semenii săi, cu alte ființe umane? Cum își îndeplinește datoriile (sau eșuează în a le îndeplini)? Tinde ea spre realitate sau spre iluzie?

Cazurile de nevroză se asemănă într-o oarecare măsură. Povara unei nevroze este întotdeauna aceeași: anxietatea anticipării eșecului în viața socială. Ca efect al unei astfel de anxietăți, nevroza apare în forma eliberatoare a unei boli care îl absolvă pe „suferind" de întreaga responsabilitate și care, de fapt, nu este nici mai mult nici mai puțin decât o adevărată fugă de pericolul anticipat.