Critică la persoana întâi

"Unul dintre cele mai insemnate demersuri editoriale ale ultimului deceniu este, fara indoiala, inaugurarea editiei integrale a operei lui N. Steinhardt. E cu atit mai remarcabil faptul ca, fara sa ramina – asa cum cer Canoanele Sfintului Vasile cel Mare si traditia athonita – „un mort in aceasta viata, ingropat in chilie ca-ntr-un mormint”, N. Steinhardt a fost un autentic traitor, rugator si ginditor ortodox de mare autenticitate.
O editie care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca nici unui intelectual roman."

"Marginalitatea lui Steinhardt ii permite sa exploreze teritorii ignorate de contemporanii sai. Entuziasmul care i-a fost reprosat este reflexul bucuriei regasite de a fi in mijlocul unei culturi de care tacerea interdictiei de publicare si detentia il despartisera. Doar o asemenea experienta limita poate explica pasiunea cu care N. Steinhardt se daruieste foiletonului critic, reinventind, in comunism, o specie prin excelenta interbelica.
Asemenea lui Alexandru George, Steinhardt nu este un „critic” in acceptiunea pe care epoca o da institutiei. El nu ambitioneaza sa fie nici judecator, nici legislator. Miza nu este stabilirea unei ordini, ci etalarea investigatiei intelectuale, de esenta borgesiana. Fiecare dintre aceste texte este purtatorul unui mesaj secret, accesibil doar cititorului, ce recunoaste in Steinhardt purtatorul de voce al unei lumi inaccesibile privirii lenese."

"Asumarea explicita si cu obstinatie de catre N. Steinhardt a «statutului» de diletant in critica, dar si in literatura in general, face parte – asa cum a remarcat, printre altii, si Ion Bogdan Lefter – dintr-o autentica si fecunda strategie. Virtutile acestei strategii au fost devoalate de Steinhardt, el subliniind libertatea de miscare pe care i-o asigura raminerea in afara canonului. Steinhardt nu-si va reprima deliciul unor paralelisme si asociatii insolite, de natura sa contrazica gustul public, dar si sa produca satisfactii indenegabile spiritelor rafinate, umblate prin literaturile lumii. Uimitoarele sale comparatii si asociatii provin din cultura sa, fenomenala nu numai prin amploare si diversitate, ci si prin calitatea referintelor.”