Jurnal de sfârșit de ciclu 1987-1989. Note despre exilul lui Dumnezeu

Vintilă Horia (1915, Segarcea -1992, Madrid) este singurul scriitor român distins cu Premiul Academiei Goncourt. Acordat în 1960 pentru romanul Dumnezeu s-a născut în exil şi contestat imediat de oficialităţile de la Bucureşti, cu sprijinul larg al stângii comuniste franceze, premiul (care nu i s-a retras niciodată) atestă creaţia unui scriitor şi gânditor cu o profundă vibraţie creştină şi a unui stilist de reputaţie mondială. A scris enorm, în diverse genuri, în română, franceză, spaniolă şi italiană. A fost tradus în peste douăzeci de ţări. Toate cărţile sale exprimă credinţa în renaşterea spirituală. "Rădăcinile noastre - spune el -, fără să ştim, se întind în sus, către acolo unde nimic nu se schimbă." Gândirea filosofico-literară a lui Vintilă Horia se încadrează într-o „dreaptă ideală”, unde toate imperiile decad; „nu supravieţuieşte decât imperiul etern al spiritului”.