Basarab Nicolescu

Cartea de faţă oferă datele esenţiale despre un savant de o autoritate incontestabilă mai întâi în Franţa (devenită ţară de adopţie din 1969, după ce asistentul de la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti a obţinut bursa „Joliot-Curie“ a guvernului francez), apoi în întreaga Europă de Vest şi chiar peste Ocean.

Basarab Nicolescu şi-a câştigat renumele ca fizician teoretician la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) şi la Laboratorul de Fizică Nucleară şi Energii Înalte (LPNHE) din Paris, în 1970; după un doctorat în fizică, obţinut în 1972, şi multiple succese în cercetare, a fost invitat în calitate de Guest Scientist la Lawrence Berkeley Laboratory, SUA (1976–1977), şi la Brown University, SUA (1977), apoi ca Senior Visiting Scientist la Universitatea din Londra (1979); a devenit ulterior membru de onoare al Academiei Române (din 2001), preşedinte al Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare (CIRET), director al colecţiei „Transdisciplinarité“, la Editions du Rocher, Paris, şi profesor coordonator de doctorate (opţiunea Transdisciplinaritate) la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca etc.

Dar e cunoscut în special prin cărţile consacrate transdisciplinarităţii, marea lui obsesie, una fecundă, creatoare nu doar în plan personal: Nous, la particule et le monde, 1985 (Noi, particula şi lumea, 2002); La science, le sens et l’évolution — Essai sur Jakob Boehme, 1988 (Ştiinţa, sensul şi evoluţia. Eseu asupra lui Jakob Böhme, 1993); Théorèmes poétiques, 1994 (Teoremele poetice, 1996); La Transdisciplinarité: Manifeste, 1996 (Transdisciplinaritatea. Manifest, 1999). În toate sunt vizibili ceea ce autorul însuşi numeşte „cei trei stâlpi ai transdisciplinarităţii“: nivelurile de Realitate, logica terţului inclus şi complexitatea, care determină metodologia cercetării transdisciplinare. Citite împreună, biografia şi opera lui Basarab Nicolescu pot valida, prin ideea de sacrificiu total, resimţit ca un har, conceptul în care nu puţini văd singura speranţă şi, în orice caz, marea turnură a lumii actuale.