Publicată în 1977, Despre fotografie câştigă premiul National Book Critics Circle Award for Criticism, devenind ulterior un bestseller al autoarei. Washington Post consideră volumul „o analiză splendidă a schimbărilor pe care fotografia le-a generat în felul nostru de a privi lumea şi de a ne privi pe noi înşine, în ultimii 140 de ani“. Perspectiva critică inovatoare asupra fotografiei propusă de Susan Sontag în acest volum pune sub semnul întrebării contextele morale şi estetice ale acestei forme de artă.
Cristina Seciu
,,Fotografia păstrează ce a dispărut, amintiri, obiecte, locuri, oameni. E un instrument important pentru cunoaşterea şi păstrarea trecutului; dar tot fotografia îl poate falsifica. Evenimente istorice......“
citește mai mult
Ana Popescu
,,Etimologia cuvântului fotografie provine din greacă și se poate traduce: a desena cu lumină. Încă de la invenția ei, în 1839, fotografia ne-a modelat experiența noastră asupra realității, ne-a îndemna......“
citește mai mult
Cartepedia
,,Dezvățați fiind de a mai înțelege lumea prin analogie, rareori vedem legătura între țăcănitul automat al pleoapei obiectivului fotografic și țăcănitul unei mitraliere. Și nu ne dăm seama că ”imortaliz......“
citește mai mult
Susan Sontag (1933-2004) este una dintre cele mai importante voci ale eseisticii ultimei jumătăţi de secol. După studii de filozofie la Universitatea din Chicago, unde l-a avut profesor, printre alţii, pe Leo Strauss, s-a înscris la doctorat la Universitatea Oxford, iar în 1957 s-a stabilit pentru trei ani la Paris, unde a frecventat cercurile de expatriaţi şi cercurile academice; aici îi cunoaşte pe Allan Bloom şi pe Jean Wahl, de pildă. Vreme de patru ani a predat la City of New York University şi la Columbia University, iar din 1964 s-a dedicat în întregime scrisului.
Opera sa literară cuprinde romane (The Benefactor, 1963; Death Kit, 1967; The Volcano Lover, 1994) şi proză scurtă. În 1977 a publicat On Photography, în care propune o nouă perspectivă asupra fotografiei în secolul XX. Prin eseurile sale, a făcut cunoscuţi publicului american scriitori europeni precum Walter Benjamin, Roland Barthes, Antonin Artaud sau E.M. Cioran.
În calitate de preşedintă a PEN Clubului american, în 1989 a declanşat campania scriitorilor americani pentru sprijinirea lui Salman Rushdie. A luat poziţie împotriva Războiului din Vietnam, scriind un reportaj despre Hanoi, dar fără a face concesii sistemului comunist, pe care l-a caracterizat drept „fascism cu faţă umană". În timpul celor patru ani de război din Bosnia, a petrecut mai multe luni în oraşul Sarajevo aflat sub asediu şi a montat acolo piesa lui Samuel Beckett Aşteptându-l pe Godot.
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Adaugă în Coș
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota