Aromâna - dialect al limbii române sau limbă de sine stătătoare?

Nicolas Trifon, născut la București, în 1949, locuiește în prezent la Paris, unde a obținut, în 1983, titlul de doctor în lingvistică la EHESS (Școala de Înalte Studii în Științe Sociale), cu o teză despre „limba de lemn”. Autor a numeroase contribuții critice asupra „socialismului real”, el a început să scrie despre aromâni în 1993, când a apărut și primul său studiu, intitulat Les Aroumains, un cas de figure national atypique (Acratie). Privitor la situația din România, a publicat „Les Aroumains en Roumanie depuis 1990: comment se débarrasser d’une (belle-)mère patrie devenue encombrante” (Revue d’études comparatives Est-Ouest, nr. 38-4, 2007) și, în limba română, două intervenții: „Unde e Aromânia?” (Europa, nr. 8, 2011) „Despre cumani, români neaoși și alți alogeni: răspuns lui Neagu Djuvara” (Observatorul cultural, nr. 626, iunie 2012).

Aromânii: pretutindeni, nicăieri constituie traducerea integrală a volumuluiLes Aroumains, un peuple qui s’en va, publicat la Editura Acratie (Paris, 2005). În 2009, cartea a apărut, în traducerea Lilei Cona, la Belgrad (Cincari, narod koji nestaje), unde cotidianul Politika a publicat extrase în zece numere consecutive. O nouă ediție îmbogățită va apărea în franceză, la Editura Non Lieu, în 2013.