Aerul din oase

„…În răstimpuri citim textele Otiliei Țeposu publicate în revista Formula As, și sufletul ni se topește în cuprinsul unei consolări dense. Există o puritate dorită de noi toți, indiferent de vârstă pe care-o avem, o bunătate intuită demult, dar care parcă nu ni s-a întâmplat până la capăt niciodată. Există cuvinte curate și harul de a povesti al acestei triste doamne. O putere a lucrului simplu și bine făcut, ce te vindecă de frustrare. Când în lume nu mai poți pleca nicăieri, cumințenia din povestire te poartă departe și te aduce îndărăt, către și dinspre minunile prime ce te-au făcut fericit și te-au învățat fără să prinzi de veste. Îndărăt în copilăria ce se află, ca și îngerul, lângă fiecare, fără să-l vedem. Nu se poate ca între timp cartea Otiliei Țeposu să se fi tipărit și noi să nu fi aflat! De ani de zile dorim s-o găsim în librării, într-un tiraj îndestulător, cu un sumar neapărat numeros. Necesară ca o sărbătoare, minunată ca o țară străină și ca o țară natală, ca lumea însăși, pe care nu avem cum s-o cunoaștem și să ne-o apropriem cu adevărat dacă mai întâi nu o citim ținând-o în brațe, având ea, cartea, greutatea ideală a unui sfânt copil propriu.” – Constanța Buzea, România literară, nr 39/2004