Pliniu cel Bătrân, descriindu-l în Istoria naturală pe un anume Hermippos, un om învățat din Smirna, care a trăit în secolul al III-lea i.Hr., spune despre acesta că "a comentat două milioane de versuri ale lui Zarathustra". Cifra exagerată, după unii, dar care dă seama de amploarea "operei" lui Zarathustra și de vasta răspândire pe care aceasta a avut-o în epocă; verosimilă, după alții, dacă ne amintim că în disputa din jurul profetului și a perioadei în care a trăit acesta se vehiculează date contradictorii. De pildă, Eudoxios afirmă că Zarathustra ar fi trăit cu 6000 de ani înainte de Platon; Hermippos, cu 5000 de ani înainte de căderea Troiei; iar Pliniu, cu 1000 de ani înaintea lui Moise.
Era firesc ca Zarathustra, un personaj cu o viață și o misiune atât de speciale să fie socotit autorul sau să i se atribuie o mare parte din literatura sacră sau sapiențială care a circulat din cele mai vechi timpuri în spațiul iranian.
Ceea ce se poate afirma cu certitudine, în baza părerii cvasiunanime a savanților, este că Imnurile cuprinse în secțiunea Yasna din Avesta aparțin unei aceleiași perioade și sunt uniforme stilistic, putând în consecință să fie atribuite fară riscuri unui singur autor: Zarathustra.
