Ierodiaconul Savatie, în lume Ștefan Baștovoi, s-a născut în 1976  în Chișinău și a trăit într-o familie profund ateista. Până la călugărie a fost ancorat în concepțiile tatălui său, care a absolvit Facultatea de Filozofie din Petersburg. Între anii 1996-1998 a fost student la Facultatea de Filozofie a Universității De Vest din Timișoara, pe care o abandonează. În 1996 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
In anul 1999 este tuns in monahism de PS Dorimedont, primind numele de călugărie Savatie, în cinstea Sf. Savatie de la Solovetc, iar la 28 octombrie 2000, de ziua Sf. Paisie Velicicovski, este hirotonit ierodiacon.

Astăzi viețuiește la Mănăstirea ”Noul Neamț” din satul Chițcani, situat între Tiraspol și Bender, Transnistria (parte desprinsă din cadrul Republicii Moldova).

A condus revista de spiritualitate ortodoxă Ekklesia și a predat iconografia la Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul în Mănăstirea Noul-Neamț.

Este fondatorul editurii Cathisma din București. Este autorul  a numeroase volu­me de proză şi poezie, deopotrivă scriitor ficţional şi eseist tradiţionalist,  laureat al mai mul­tor premii literare şi e menţionat în câteva cărţi de critică şi istorie literară. Câteva dintre vo­lu­mele sale mai importante, care au cunos­cut mai multe ediţii şi au fost traduse în limbi străine, sunt : Elefantul promis (poe­zie, 1996), Iepurii nu mor (ro­man, 2001), Nebunul (roman, 2006), Or­to­doxia pentru postmodernişti (eseu), Între Freud şi Hristos (eseu), A iubi înseamnă a ierta (eseu), Audienţă la un demon  mut (roman), Diavolul este politic corect (ro­man), Fuga spre câmpul cu ciori - amin­tiri dintr-o co­pi­lărie ateistă (roman).

Ieromonahul Savatie Baștovoi este un nume singular în literatura contemporană, fiind unul din cazurile rare când un scriitor excelează în toate genurile literare, fiind premiat de Uniunea Scriitorilor la toate secțiunile: poezie, proză și eseu. Această trăsătură îi face pe jurnaliștii de la Le Figaro să scrie despre Baștovoi ca despre „un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică”, iar Le Monde remarcă „o scriitură luminoasă și impecabil construită”. 

Festivalul de poezie de la Berlin l-a inclus, în 2007, cu poezia Rusoaica, în antologia poeziei de dragoste mondiale, alături de Omar Khayyam, Shakespeare, Esenin și alte nume sonore ale literaturii universale. 

Este autorul a peste 20 de cărți, vândute într-un tiraj cumulat de peste 200.000 exemplare. Apariția în Franța a romanului Iepurii nu mor, scris la 21 de ani, adună cel mai bun dosar de presă dintre toate cărțile românești traduse în Franța în ultimii ani.