Roland Barthes se naşte pe 12 noiembrie 1915, într-o familie burgheză din nordul Franţei, de unde pleacă însă înainte de a face primii paşi. Copilăria şi vacanţele le petrece în Sud-Vest, la Bayonne. Moare la Paris, pe 26 martie 1980, după un accident de maşină. Se întorcea de la o întrevedere cu François Mitterrand.

Petrece opt ani în sanatorii de tuberculoşi. Îşi împarte dorinţa între numeroşi parteneri – unii de-o viaţă, alţii pasageri –, mama sa – alături de care trăieşte pînă la moartea ei, pe 25 octombrie 1977 – şi scriitură.

Trece, succesiv, prin existenţialism, marxism, psihanaliză, semiotică, budism Zen, scrieri mistice, şi, desigur, literatură: Proust rămâne scriitorul său favorit.

Scrie despre roman, teatru, filozofie, iubire, muzică, fotografie, cinema, modă şi obiecte. Îi plac obiectele. Nu scrie despre poezie. Nu face politică, dar ştie să facă gesturi oportune din punct de vedere politic. Devine o figură naţională după Mitologii, în 1956, şi una mondială după Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit, 1977.

Moştenirea lui se află abia la început.