Decenii de-a rândul a jucat pe scena Teatrului de Comedie „Ion Creangă” și Teatrul pentru Tineret și Copii. Multe decenii „a ars” cu pasiune, primind ropote de aplauze din partea celui mai exigent public: copiii de toate vârstele. A venit și momentul retragerii de pe schema de personal… „Actorii nu ies niciodată la pensie” a spus, zâmbind prin timp unei amintiri vechi, reamintind un dialog cu managerul teatrului la vremea respectivă, actorul și prietenul Ion Lucian. Şi așa s-a și întâmplat, extraordinar de înzestrată actriță și-a pus în practică gândul. Şi-a făurit un alt destin, a început să călătorească des de la București la Paris, a devenit one-woman-show, o ființă liberă de orice angajament. A avut suficient răgaz pentru lecturi. Biblioteci întregi, bucuria fără granițe a libertății de a alege. L-a descoperit pe Emil Cioran altfel decât apărea în scrierile lui. Genoveva cea delicată, înaltă cât „trei mere” cum o alintau prietenii, toată numai voce, inimă și candoare a avut intuiția extraordinară, după întâlnirea providențială cu Irina Mavrodin, să descopere, pentru public, un filosof a cărui operă a putut fi adusă pe scenă în acel spectacol unic, numit simplu o „piesă de teatru”. În realitate un „colaj” după ideile filosofice și poetice ale lui Emil Cioran, o piesă cu un singur personaj – actrița fiind regizoare, scenografă, alegând și ilustrând ea însăși, „bucăți”, „fragmente” („Emil Cioran à fragments”), folosind drept fundal sonor secvențe muzicale din Bach și Mozart, oferind publicului o montare în limbile franceză și română. A devenit mesager, un simbol al culturii franco-române, călătorind prin întreaga țară (Craiova, Sibiu, Timișoara, Iași, Galați) și prin Franța și Belgia (Lyon, Montpelier, Avignon, Lille ), jucându-și spectacolele în cele mai neașteptate spații, cafenele literare, hanuri, catedrale, universități, cluburi.
