Nicolas de Condorcet (1743-1794) reprezintă una dintre figurile importante ale iluminismului francez. Elev al enciclopedistului Jean d’Alembert, el a fost preocupat mai întâi de matematică, scriind o serie de lucrări în domeniul analizei și calculului integral și devenind cunoscut pentru modul în care a aplicat în astronomie rezultatele analizei matematice. Membru al Academiei Regale de Științe, prieten cu economistul Turgot, Condorcet devine inspector general al Monedei, apărător al drepturilor omului, în special al drepturilor femeilor, evreilor și negrilor. Propune un sistem de vot propriu, scrie Viața lui Voltaire și Viața lui Turgot. Este condamnat pentru trădare în 1793, făcând parte din ordinul girondinilor, proscriși de către iacobinii conduși de Robespierre.