Marcel Schwob (1867 – 1905), prozator, poet, lingvist, eseist, jurnalist, personalitate plurivalentă, atras de literaturile antice sau străine, erudit. Prin lucrările sale de o frapantă originalitate, a contribuit la lărgirea câmpului de interes și la modificarea sensibilității intelectualilor antebelici.
Literatura sa a exercitat o influență modelizatoare asupra unor mari scriitori, precum: Jorge Luis Borges, Alfonso Reyes, Roberto Bolaño și Patricio Pron.
Opera ficțională: povestirea “Les Trois Œufs” [“Cele trei ouă“] (1888); culegerea de proze “Cœur double” [„Inima dublă“] (1891); antologia de povestiri “Roi au masque d’or” [„Regele cu masca de aur“] (1892); poemul în proză “Le Livre de Monelle” [„Cartea lui Monelle“] (1894); romanul “La Croisade des enfants” [„Cruciadă copiilor“] (1896); antologia de micro-biografii fictionale “Vies imaginaires” [„Vieți imaginare“] (1896) etc.
Eseuri critice: “Étude sur l’argot français” [„Studiu asupra argoului“], (împreună cu Georges Guieysse,1889); “La Légende de Serlon de Wilton” [„Legendă lui Serlon de Wilton“], (1899); “Mœurs des diurnales” [„Moravurile diurnale“] (1903); “François Villon” (1912) etc.
Traduceri: „Moll Flanders“ de Daniel Defoe (1895); „Ultimele zile ale lui Immanuel Kant“ de Thomas de Quincey (1899); „Hamlet“ de William Shakespeare (în colaborare cu Eugène Morand) (1900); „Francesca da Rimini“ de F.M. Crawford (1902) etc.
