Ion Vianu (n. 1934, București) a urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicină. După ce a emigrat, în 1977, a publicat în străinatate articole și studii privind istoria și filosofia psihiatriei și s-a distins ca unul dintre colaboratorii constanți ai postului de radio Europa Liberă. Volume publicate: Introducere în psihoterapie (1975), Stil și persoană (1975; volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), Amintiri în dialog. Memorii (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994; ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, 1997; ediția a III-a, Polirom, 2005), Paramnezii (2005), Blestem și Binecuvântare (2007), Investigații mateine (2008), Necredinciosul (2008), Exercițiu de sinceritate (2009). A inițiat ciclul de romane Arhiva trădării și a mâniei, din care a publicat la Editura Polirom Caietele lui Ozias (2004) și Vasiliu, foi volante (2006).
