Horia Aramă și-a început cariera literară ca poet, iar calitatea aceasta îi va marca atât povestirile, cât și romanele de mai târziu. Chiar dacă acestea se înscriu, tematic vorbind, în genul cunoscut sub numele de science-fiction. Un gen care se rezumă adesea la prezentarea unui spectacol anticipativ printr-o scriitură exactă, terestră, câteodată chiar dezordonată. La fel ca Vladimir Colin, Aramă n-a patruns pe terenul SF doar ca să exerseze lejer printre ideile-șablon și motivele patentate ale genului. El nu este un autor oarecare, ci un scriitor veritabil, care revarsă peste clișee emoție și talent. Le însuflețește, le dă consistență, le inserează într-un peisaj omenesc.