Aleksander Gieysztor (1916-1999) nu a fost doar un savant, ci un simbol al rezistenței intelectuale europene. Luptător în Armata Națională poloneză, supraviețuitor al lagărelor de prizonieri și al Insurecției din Varșovia, Gieysztor a înțeles că memoria istorică este fundamentul identității colective.
Erudiția sa polihistoră i-a permis să traverseze granițele dintre istorie, arheologie, lingvistică și antropologie, oferind lumii o sinteză care stă astăzi alături de marile lucrări ale lui Mircea Eliade sau Georges Dumézil.
