Gavril Pompei

GAVRIL POMPEI, pe numele adevărat Pompei Cocean (n. 15 august 1950, Târlișua, Bistrița-Năsăud). Poet. Facultatea de Geografie a UBB Cluj (1973). Doctor în geografie, 1980. Premiul „Simion Mehedinți” al Academiei Române, 1997. Debut absolut în Familia, 1973, cu versuri. Debut editorial în Caietul debutanților, 1977. Volume de poezie: Arcul voltaic, 1986; Jocul cu umbra, 1994; Starea de labirint, 1995; Floarea de rouă, 1998; Deltele memoriei (antologie), 2004; Vânt pieziș, 2006; Lăsarea la vatră, 2010; Întoarcerea lui Dante, 2011; Noduri și alegorii, 2014; Inorogul şi oglinda (antologie), 2015. Scrieri de călătorie: Întâlniri cu peştera, 1979; Între Carpaţi şi Pirinei, 1995. A colaborat la periodicele: Familia, Steaua, Tribuna, Viața Românească, Mișcarea literară, Unu. Au scris despre cărțile sale: Petru Poantă, Al. Cistelecan, Irina Petraș, Ion Mureșan, Mircea Muthu, Ion Oarcăsu, Mircea Popa, Olimpiu Nușfelean, Constantin Cubleșan, Dan Damaschin, Mihaela Ursa, Michaela Mudure, Iuliu Pârvu etc.