Édith Piaf (19 decembrie 1915 – 10 octombrie 1963), născută Édith Giovanna Gassion, a fost descoperită în 1935 cântând pe stradă de Louis Leplée, patronul unui cabaret situat pe Champs-Elysées, care a făcut-o cunoscută sub pseudonimul Vrăbiuța Piaf. În anul următor, încurajată de Raymond Asso, Édith se prezintă publicului cu numele ei adevărat. Lumea o descoperă pe scena de la ABC, unde îi seduce pe ascultători cu bine-cunoscutul cântec Mon Légionnaire. Jean Cocteau o ajută să debuteze în teatru și film și, profitând de ocazie, ea îl ajută pe Yves Montand să-și construiască o carieră ca actor. După cel de-al Doilea Război Mondial, pleacă într-un turneu în America, care, în ciuda unor neînțelegeri, se dovedește a fi un succes. Acolo îl întâlnește pe boxerul Marcel Cerdan, alături de care trăiește o iubire pasională. După moartea lui, în octombrie 1949, suferă o depresie din care nu-și va mai reveni niciodată cu adevărat, în ciuda relațiilor viitoare (Jacques Pills, Theophanis Lamboukas). Prin cântece ca La vie en rose sau Milord, Édith Piaf devine emblema cântecului francez.