Filosof si arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii si filosofiei istoriei. Profesor de metafizica la Magdalen College, Oxford. A fost influentat in principal de idealisti italieni precum Croce, Gentile si Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum si de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley si J.A. Smith. In timpul anilor '50 si '60 filosofia istoriei formulata de el a ocupat un loc central in dezbaterea referitoare la natura explicatiei in stiintele sociale si la faptul daca acestea sunt reductibile la explicatii din domeniul stiintelor naturii. In urma eforturilor interpretative ale lui W.H. Dray, contributia lui Collingwood in domeniul filosofiei istoriei ajungea sa fie considerata un antidot puternic la ideea de unitate metodologica a lui Carl Hempel. Collingwood este autorul unuia dintre cele mai importante tratate de metafilosofie scris in prima jumatate a secolului al XX-lea, An Essay on Philosophical Method, care reprezinta o incercare sustinuta de explicare a motivelor pentru care filosofia este o disciplina autonoma cu o metoda si o tematica diferite de subiectele abordate in stiintele naturii si in cele exacte.
El este deseori descris ca fiind unul dintre idealistii britanici, desi aceasta eticheta nu reuseste sa surprinda tipul sau specific de idealism, care este mai degraba conceptual decat metafizic. In corespondenta sa cu Gilbert Ryle, Collingwood insusi respingea eticheta de "idealist" fiindca nu era de acord cu asumptiile rationaliste extreme, care au format o mare parte din idealismul britanic de la inceputul secolului XX.
