CARTEA ROMÂNEASCĂ, cea mai prestigioasă și mai veche editură românească, a fost înființată la data de 30 iulie 1919 prin fuziunea mai multor edituri și tipografii: Tipografia lui C.I. Rasidescu (urmașă a vechii tipografii a lui C.A. Rosetti), Librăria&Editura „Ioanițiu și fiii” din 1858, „Librăria Școalelor” din 1891 și Institutul „Minerva” din 1898, la inițiativa rectorului Universității București Ion Athanasiu și a profesorului universitar Ion Th. Simionescu, fost rector al Universității din Iași, tatăl celebrei Sanda Marin. Inițiatorii editurii, și-au propus „crearea unui institut de editură cu scopul tipăririi unei biblioteci ieftine cu conținut literar, dar mai ales științific pentru răspândirea culturii”.
În anul 1948 CARTEA ROMÂNEASCĂ este desființată de regimul comunist. Este reînființată în anul 1970 ca editură a Uniunii Scriitorilor din România, sub conducerea scriitorului Marin Preda, având ca scop promovarea scrisului românesc prin publicarea scriitorilor români consacraţi şi promovarea tinerilor autori.
După moartea lui Marin Preda în 1980, editura a fost condusă succesiv de romancierul George Bălăiță (1981-1990) și de criticul și istoricul literar Magdalena Popescu-Bedrosian (1990-1996). Din anul 1996 și până în anul 2005, directorul editurii a fost criticul literar Dan Cristea.
La 1 iunie 2005, administrarea editurii a fost preluată de Editura Polirom, prin hotărârea Comitetului Director al U.S.R. sub președinția lui Eugen Uricaru.
De la 1 ianuarie 2017, CARTEA ROMÂNEASCĂ a funcționat sub administrarea Editurii Paralela 45, director Călin Vlasie, prin hotărârea din 22.09.2016 a Comitetului Director al U.S.R. sub președinția lui Nicolae Manolescu, iar de la 1 mai 2019 se află sub administrarea Grupului Editorial Art.
Este continuată linia editorială inițiată de Marin Preda în 1970.
„Cultură prin continuitate!” – acesta este sloganul Editurii CARTEA ROMÂNEASCĂ de la 1 ianuarie 2017.
