NOI versus EI

 

 

Cei care au susţinut odată globalizarea au promis o lume a învingătorilor, una în care liberul-schimb avea să aducă prosperitate întregii lumi, iar extremele de dreapta şi stânga aveau să facă loc valorilor liberale universal îmbrăţişate. Ultimii ani au spulberat această fantezie, pentru că cei care au plătit preţul pentru câştigurile globalismului s-au îndreptat spre politicieni naţionalişti şi populişti pentru a-şi exprima furia faţă de lumea politică, faţă de mass-media şi faţă de elitele corporatiste, pe care le învinuiesc pentru pierderile lor. Naţiunile se repliază asupra lor înseşi, oamenii devin tribali, iar proiectul de construcţie a unei ordini internaţionale deschise pare să eşueze.

 

Bremmer recunoaşte faptul că globalizarea nu a fost rea în toate privinţele, căci ea a stimulat decenii de creştere economică şi a eradicat sărăcia pentru o mare parte a umanităţii. Dar el argumentează că impactul său profund a fost să genereze nesiguranţă economică, să submineze solidaritatea socială şi să marcheze o eră a politicii reacţionare.

 

Globalizarea a tulburat nu numai Statele Unite ale Americii şi Europa, ci şi ţările în curs de dezvoltare, inclusiv ţări precum Brazilia, Mexic şi Turcia. În concepţia lui Bremmer, toate naţiunile se confruntă cu o alegere dificilă: fie „construiesc ziduri”, fie reînnoiesc înţelegerile dintre cetăţeni şi guverne în feluri care să le permită ambelor părţi să facă faţă unei lumi de interdependenţă în creştere.