Gorbaciov. Viata și epoca lui

În 1985, când Mihail Gorbaciov a devenit conducătorul Uniunii Sovietice, aceasta era una dintre cele două supraputeri mondiale. Până în 1989, politicile sale liberale, perestroika şi glasnostul, au transformat complet comunismul sovietic. Până în 1990, el, mai mult decât oricare altcineva, a pus capăt Războiului Rece, iar în 1991, după ce a scăpat ca prin urechile acului dintr-o tentativă de puci, Gorbaciov a prezidat fără să vrea prăbuşirea Uniunii Sovietice pe care încercase s-o salveze. În cea dintâi biografie atotcuprinzătoare a ultimului conducător sovietic, William Taubman arată cum un fiu de ţărani a devenit groparul sistemului sovietic, cum a urcat până în vârful unui sistem conceput să-i ţină pe cei ca el la nivelul de jos, cum a găsit interese comune cu ultraconservatorul preşedinte american Ronald Reagan şi cum a îngăduit ca URSS şi imperiul său est-european să se dezintegreze, fără a utiliza forţa pentru a le păstra. Pe tot parcursul cărţii, Taubman zugrăveşte multiplele faţete ale caracterului unic al lui Gorbaciov care, potrivit chiar cuvintelor lui, îl fac „greu de înţeles”. A fost el, oare, cu adevărat un conducător măreţ sau a fost doborât, într-un final, de propriile carenţe, precum şi de forţele inflexibile cu care s-a confruntat?

Bazându-se pe interviuri cu Gorbaciov, pe transcrieri şi documente din arhive ruseşti şi pe interviuri cu asistenţi şi consilieri de la Kremlin, dar şi cu lideri străini, portretul extrem de personal făcut de Taubman se extinde la căsătoria remarcabilă a lui Gorbaciov cu o femeie pe care a iubit-o profund. Nuanţată şi pătrunzătoare, totuşi necruţătoare şi onestă, prezentarea aceasta vastă are toată amplitudinea unui roman rus măreţ.