Boieroaice, jupânese și domnițe de poveste

Se dovedește că, într-o țară și o istorie a bărbaților, centrate în mod tradițional falocratic, femeile au decis, adesea, soarta politicii naționale, dar și destinul celor mai importante familii autohtone. Aceste jupânese și domnițe de poveste au țesut cele mai perverse intrigi și au jonglat incredibil cu averile sărmanilor bărbați, care își închipuiau în van că ei ar deține frâiele puterii, dar care, în realitate, erau dominați autoritar nu doar în pat, ci și pe scena socială…

Portrete ale unor doamne și domnițe de altădată pentru o altfel de istorie a Țărilor Române, deloc autocentrată „falocratic”

Ecaterina Salvaresso – capul unei dinastii autohtone și prima femeie care a condus Țara Românească

Când Pătrașcu cel Bun se iubește cu o rachieriță, istoricii încearcă să o înnobileze…

Tudorița din Târgșor, adolescenta care i-a sucit mințile lui Mihai Viteazul

Doamna Elina, nevasta lui Matei Basarab, „cea mai deșteaptă soție de domnitor”

Frumoasa Ecaterina Cercheza, soția-trofeu a lui Vasile Lupu

Todosia Nicorițoaia, faimoasa jupâneasă cu pandantiv de aur

Ecaterina Dafina Dabija, femeia intrigilor țesute la Constantinopole pentru obținerea scaunelor în Țările Române

Pătimașa Domniță Ralú și scandalul erotic internațional curmat cu violență de faimosul ei tată

Elencu Sturdza, Anicuța Catargi, Euphrosine Leroy – nevestele ultimului Prinț Ghica ajuns pe tronul Moldovei

Natalia Ghica, femeia fatală care a provocat un duel celebru

Cocuța – fata poetului Costache Conachi, soția caimacamului Nicolae Vogoride, amanta lui Alexandru Ioan Cuza: sex-appeal și intrigi politice

…Și, totuși, îndrăgostită de „Prințul” nerecunoscător: Elena Rosetti – povestea unei femei demne în suferința ei nesfârșită

Colecția ISTORII SECRETE (52 de volume)

Am fost prea multă vreme prizonierii stereotipurilor patriotarde din manualele de istorie, care au falsificat – vreme de mai multe generații – semnificația unor fapte și evenimente care ne definesc ca popor. Uneori, trucajele propagandistice s-au realizat prin omisiune, alteori prin folosirea de clișee specifice luptei de clasă de inspirație sovietică.

Însă, în momentul de față, când accesul liber la informație nu mai este o utopie, putem puncta altfel o sumedenie de episoade istorice și putem privi personajele exponențiale ale diferitelor epoci în toată complexitatea lor umană, fără teama de a deveni culpabili în ochii cenzurii, dar și cu riscul inerent de a șoca naționaliștii, protocroniștii sau extremiștii, indiferent de culoare lor politică.

Spre descifrarea istoriei secrete a României!