Spaţiul sacru măsurat. O istorie a transconceptelor în antropologia culturală europeană

Cei doi autori ne arată, între altele, că răspândirea ideilor, de-a lungul timpului, a stat la baza observaţiilor privind „universul mare”, al astrelor, şi al „universului mic”, adică al materiei înconjurătoare, acela care nu necesita un studiu elaborat ci mai ales o acceptare a micului sau chiar a nimicului. Astfel, nu este deloc de mirare că, dacă acest „univers mare” a primit modele şi reprezentări încă din cele mai vechi timpuri, „universul mic” a fost mult mai dificil de descoperit, el fiind mai degrabă o realizare a secolului al XX-lea şi a zilelor noastre.
Cartea pe care o aveţi în faţă este o experienţă antropologică a căutărilor, o incursiune în încercarea de a defini modelele esenţiale istorice despre lume şi divinitate.

Florin ANGHEL

Pentru cititorul profan, cartea poate provoca oarecare perplexitate. La dificultatea conceptuală, specifică elaborărilor filozofice, se adaugă și o voluptate a hipercodificării retorice pe care autorii nu se feresc să o arate, ba chiar o exacerbează, dintr-un simț ludic care echilibrează solemnitatea ideilor. În pofida acestui joc cu limbajul, autorii sunt atenți să explice, să definească, să contextualizeze, să dea toate specificațiile semantice și pragmatice ale informațiilor științifice; de altfel, la sfârșitul cărții se găsește un excelent dicționar de termeni și expresii.
Sintetizând, dacă este adevărat că orice carte își proiectează cititorul model. Spațiul sacru măsurat. O istorie a transconceptelor în antropologia culturală europeană se vrea și trebuie citită de elevi care merg la bibliotecă, studenți cu minte însuflețită, cercetători cu pasiunea scenografiilor conceptuale, iubitori de înțelepciune.

Alina Buzatu