Arborele Gnozei. Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern
de Ioan Petru Culianu
Titlu apărut în colecția Biblioteca Ioan Petru Culianu la Polirom
Descriere produs
„În aparenţă şi numai în aparenţă, subiectul acestei cărţi îl constituie studierea unor curente – mai întîi din domeniul religiei, apoi din domeniile filozofiei, literaturii şi ştiinţei – care au în comun o serie de premise, cum ar fi aceea că lumea aceasta şi Creatorul ei sînt, dacă nu de esenţă rea, cel puţin de esenţă inferioară. Potrivit aşteptărilor mele, cartea se va dovedi destul de incitantă pentru cei interesaţi de studiul Antichităţii tîrzii sau de istoria Evului Mediu; dar cred că noutatea ei fundamentală nu rezidă atît în masa de informaţii adunate aici, pentru prima dată, la un loc, cît în metodă. Concepţia noastră modernă asupra istoriei este imprecisă şi depăşită. Are nevoie de o revizuire radicală, în lumina a ceea ce se petrece în unele arii mai sofisticate ale ştiinţei, a căror viziune asupra lumii a pornit să se modifice încă de acum un secol.”
Ioan Petru Culianu
Tozgrec (2023) ,
Dicţionar al religiilor (2013) ,
Gnozele dualiste ale Occidentului (2024) ,
Eros şi magie în Renaştere. 1484 (2024) ,
Iter in silvis. Eseuri despre gnoză și alte studii (Vol. I) (2013) ,
Călătorii în lumea de dincolo (2024) ,
Eros şi magie în Renaştere. 1484 (2015) ,
Marsilio Ficino (1433-1499) și problemele platonismului în Renaștere (2015) ,
Experienţe ale extazului (2023) ,
Iocari serio. Stiinţa şi arta în gîndirea Renaşterii (2017) ,
Detalii produs
Titlu original: The Tree of Gnosis. Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism
ISBN: 978-973-46-5577-9
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 384
Limbă: Română
Dimensiuni: 13x20 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Teme: creștinism, mitologie
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Religie >> Cărți Creștinism
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Religie >> Cărți Teologie
Cărți Non-ficțiune >> Cărți Științe umaniste >> Cărți Filosofie
Opinii editoriale
Dana CHETRINESCU, 23 iunie 2006, Orizont
Culianu arata in Arborele Gnozei ca este imperios necesar sa facem, pe cit posibil, abstractie de exegeza asupra gnosticismului pina la acea data, daca dorim sa patrundem in intimitatea miscarii. Acest volum care nu se vrea o simpla continuare a Gnozelor dualiste, ci si o erata la acestea a fost conceput de Culianu de-a lungul unei perioade de zece ani, munca de redactare presupunind un imens efort de exegeza. Pornind de la anecdota gangsterului american care dadea cu banul de fiecare data cind trebuia sa ia hotariri vitale, istoricul roman ne avertizeaza ca viata nu este decit un mecanism bazat pe alegeri simple, ca si mitul, de altfel: o alegere gresita poate fi fatala. Ceea ce, dupa Culianu, apropie gnosticismul de nihilismul modern este faptul ca, in scopuri divergente, ambele deconstruiesc transcendenta iudeo-platonica postulata in crestinism, proclamind-o falsa si instalind in locul ei o alta transcendenta (in cazul gnosticismului) sau realitatea dura a mortii lui Dumnezeu (in cazul nihilismului).
"Volum publicat postum, in care apare cel mai revolutionar aspect al gindirii lui Culianu. Sistemele gnostice au toate ceva in comun si sint totusi diferite, formind un arbor binar care permite diverselor tulpini ale gindirii gnostice sa se permute de pe o carare pe alta."
19 mai 2006, Ziarul de duminică - Stelian Ţurlea„Cel mai revoluţionar aspect al gîndirii lui Culianu apare în ultima sa carte – publicată postum –, Arborele Gnozei. Sistemele gnostice, arată Culianu, au toate ceva în comun şi sînt totuşi diferite, formînd un fel de arbore binar care permite diverselor tulpini ale gîndirii gnostice să se permute de pe o cărare pe alta. Această dinamică a ideilor este mai puternică decît voinţa individuală şi ea împinge grupurile şi societăţile să se mişte în direcţii diferite. Ideile, spune Culianu, formează sisteme care pot fi socotite obiecte ideale, existente în dimensiunea lor logică, iar aceste obiecte ideale se unesc şi se separă printr-o ars combinatoria de tip matematic. Dacă natura este combinarea unor forme elementare, atunci religia, dar şi ideile filozofice şi ştiinţifice ascultă de legităţi similare.”
Umberto Eco