Descriere produs
O carte uneori ironică, alteori nostalgică, adesea de un umor savuros, în care autorul adună amintiri dragi, impresii de călătorie, dar și portrete ale unor sportivi celebri sau povești „din Epoca de Aur”.
Limba și literatura română. Manual - Clasa a XI-a (2022) ,
Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a (2014) ,
Cinematograful gol (2024) ,
Fişe de studiu pentru limba şi literatura română (2013) ,
Linia de contur – Cronici literare II (2021) ,
Protecția datelor cu caracter personal în procesul penal (2023) ,
Detalii produs
ISBN: 978-973-46-2263-4
Copertă: Paperback
Număr pagini: 256
Limbă: Română
Dimensiuni: 12x18,5 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Opinii editoriale
"Cinematograful gol al lui Daniel Cristea-Enache proiecteaza acea intimitate calda a umanului, ancorind dimensiunii literare potentialitatea regasirii. Este o carte a reminiscentei candide, a copilului de astfalt, a marturisirilor anecdotice, a criticului neclintit in spiritul lui Caragiale, un volum compozit ce propune o calatorie atit printre aspectele intime ale cadrului familial cit si printre proiectiile dimensiunii sociale.
La fnalul lecturii, Cinematograful gol al lui Daniel Cristea-Enache confera rezonanta linistitoare a aplicabilitatii, a regasirii, distingindu-se precum romanul omului care, prin relatarea experientelor individuale si a conceptiei singularizate, proiecteaza, de fapt, lumea intreaga."
"Cinematograful gol demonstreaza un lucru de care am reusit sa-i conving pe putini: si criticul literar este un om. In primul rind un om ca toti ceilalti oameni. Si daca, in exercitiul critic umanitatea este esentiala, si latura sa de „persoana fizica” este influentata de meseria de critic literar. Adica de profesionist al lecturii, de specialist al literaturii. Cititul formeaza; un om cu adevarat cult nu are cum fi nici grobian, nici nepoliticos, nici ticalos, nici meschin s.a.m.d. un om cu adevarat cult nu poate fi decit bun si cu incredere in desuetul bun-simt. "
Eu unul prefer sa-mi conserv aceasta naivitate. Una pe care recenta carte a lui Daniel Cristea-Enache mi-a confirmat-o.
"Citind fragmentul plasat spre finalul cartii, nu poti ignora nostalgia si mai ales singuratatea „alergatorului de cursa lunga” deconectat de gadget-urile lumii moderne, el simte nevoia impartasirii, comunicarii directe, are nevoie de public, el insusi natura histrionica, el insusi artist. (…) Acest volum hibrid, depozitar nu numai de confesiuni, cit mai ales de trairi, oameni si intimplari, pasiuni si antipatii, surprinde un personaj, un profil, o persoana cumva diferita si totusi nu, spontana, insa dezvaluinduse-se moderat, pragmatic si contemplativ deopotriva. "
In epoca High Definition, Facebook&Twitter, Cinematograful gol militeaza pentru redescoperirea, reconectarea afectiva si reuseste sa adune la un loc o suma de performante, sa compuna un autentic film de autor.
"Cu Cinematograful gol Daniel Cristea-Enache face un pas important in afara criticii, un pas important si pentru proza romaneasca contemporana. Cartea este destul de greu de incadrat intr-o categorie anume, insa sintem asigurati, in Nota autorului, ca aceste pagini „au fost scrise in sensul unei carti, iar nu in logica unui volum de strinsura si umplutura cum sint atitea”.
In Cinematograful gol regasim tabletele scrise de Daniel Cristea-Enache pentru Suplimentul de cultura, Dilema Veche, Ramuri si Bucurestiul cultural. Cartea cuprinde zece parti: „Fotograme”, „Scriitoricesti”, „Generatii”, „Romanesti”, „Pe drum”, „Observator”, „Microbist”, „Spectator”, „I like it” si „Omul la casa lui”, cu subcapitolul care da si titlul volumului. Pentru Radu Cosasu toate aceste texte sint pagini de „reportaj intim”, autorul fiind „reporterul convingerilor sale politice si apolitice, cu copilaria lui, cu tot... Poate ca este un gen nou, poate ca nu”.
In Critic si editor, din a doua parte a cartii, intitulata Scriitoricesti, Daniel Cristea-Enache vorbeste despre misiunea cronicarului literar. Pentru cine scrie acesta? Cui da socoteala? Concluzia: „un critic scrie in primul rind pentru sine”. Prin acest „pentru sine” criticul se apropie mult de scriitor. In Cinematograful gol sint multe astfel de apropieri, care pun sub semnul intrebarii acea „lege nescrisa, bine batuta in piatra”, de care aminteste Radu Cosasu in prefata, lege potrivit careia scriitorii se simt superiori criticului, iar intre literatura si ziaristica apare o diferenta enorma de valoare.
Cit despre atitudinea lui Daniel Cristea-Enache fata de propriul volum, aceasta nu poate fi decit una critica, asa cum era de asteptat: „Daca va place, OK. Daca nu, la revedere, Daniel Cristea-Enache!”."
"Nu stiu cit de simpatic ii voi fi autorului daca voi scrie: nici critic, nici ziarist, el face reportaj. Pe multi literati inca ii jeneaza cuvintul, genul. Pe mine – nu.
Autorul face reportaj intr-un jurnal mai mult sau mai putin intim. El este reporterul convingerilor sale politice si apolitice, cu copilaria lui, cu tot...
El face reportaj intim.
Poate ca e un gen nou, poate ca nu – oricum, pentru ca nici eu nu tin mortis sa iradiez simpatie, nu voi da pe fata momentele in care, la lectura, puteam sa fiu prins in flagrant delict de entuziasm…”
Radu Cosaşu
"Cind criticii literari se izbesc de viata reala sint doua posibilitati: sa se scirbeasca sau sa le placa. Daniel Cristea-Enache face parte din a doua categorie.
Multa vreme l-am crezut crescut intr-un «incubator». Mi-am inchipuit ca toata ziua (si noaptea, pina-n zori) citeste si conspecteaza, iar dimineata expune doct observatiile sale – la gazeta sau intr-un amfiteatru de la Litere. M-am inselat! «Premiantul clasei» infuleca viata reala, stoarce povesti din fascinanta banalitate si are o placere nedisimulata de a se bucura.”
Ovidiu Simonca