TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei
Hoţul interior. Psihologia furtului şi a pierderii TR-ROT-HIPFIA-16-N-001
Hoţul interior. Psihologia furtului şi a pierderii
Vezi
galerie

Hoţul interior. Psihologia furtului şi a pierderii

de Robert Tyminski

Titlu apărut în colecția Psihologia pentru toţi la Trei

Id: #244359

  • Transport gratuit la comenzile de peste 140 de lei
 

Descriere produs

Ce ne îndeamnă să râvnim la acele lucruri care nu ne aparţin, devenind invidioşi, sau chiar să ni le însuşim uneori, nesocotind, astfel, unul dintre principiile morale esenţiale? Avem oare de-a face cu un atribut uman primar, mai mult sau mai puţin îmblânzit de-a lungul veacurilor?

În mituri şi basme, furtul şi pierderea sunt prezente ca mecanisme declanşatoare ale unor serii de evenimente fatidice sau, din contră, ca germeni ai unei noi stabilităţi, superioară celei anterioare. Trecând dincolo de simpla naraţiune a acestora, cartea de faţă ne dezvăluie, printr-o fină analiză psihologică, aspectele, motivaţiile, raţiunile interioare ale hoţiei, acelea care scapă adesea privirii moralizatoare, precum şi înţelesurile ascunse ale pandantului său, pierderea.

Hoţul interior este o lectură utilă şi în acelaşi timp plăcută pentru psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali, avocaţi şi, totodată, pentru toţi aceia care doresc să înţeleagă raţiunile ascunse ale comportamentelor respinse, în general, de societate.

extinde
 

Detalii produs

Autor: Robert Tyminski

Traducător: Oana Munteanu

Data apariției: mai 2016

ISBN: 978-606-719-393-0

Copertă: Paperback brosat

Număr pagini: 352

Limbă: Română

Dimensiuni: 13x20 cm

Hârtie: 80g/m

Editura: Trei

 

Opinii editoriale

„Un mit esenţial despre hoţie este povestea Lânii de Aur. Această legendă are cel puţin 3000 de ani şi reprezintă o primă ilustrare a furtului unui lucru de preţ. [...] Studiind acest mit, vom vedea că Iason, eroul compromis, se comportă, în parte, ca un adolescent care încă nu s-a maturizat ca bărbat, ca un tânăr ce consideră că i se cuvinte totul şi care nu-şi poate recunoaşte limitările. Viitoarea sa soţie, Medeea, îşi ucide mai târziu copiii făcuţi cu Iason, pentru a evita ruşinea pierderii statutului ei şi pentru a-şi afirma propria idee de justiţie în faţa nedreptăţii lui Iason, pe care ea o resimte ca pe o privaţiune. Însă lunga lor poveste mai conţine şi o altă întrebare: când hoţia opreşte brutal procesul de individuare?”

Robert Tyminski