Revoluţia sfinţilor. Un studiu despre originea politicii radicale

Încep această carte în speranţa de a scrie cu empatie despre o alegere umană pe care am considerat-o stranie și tulburătoare: decizia de a fi puritan, de a te reprima pe tine însuți și de a-i reprima pe alţii, de a manifesta o concepţie a sanctităţii în același timp abstractă și urgentă. La urma urmei, sfinţenia calvinistă ne-a traumatizat pe toţi, lăsându-și urma dacă nu asupra conștiinţei noastre, atunci asupra gândurilor noastre ilicite, și merită întotdeauna să ne întoarcem în urmă și să ne punem întrebăriasupra rănilor noastre. Dar pe parcursul muncii mele, am decis că alegerea puritanismului nu este, de fapt, atât de diferită de alte alegeri ulterioare, pe care nu le găsesc nici stranii, nici tulburătoare. Sfântul calvinist mi se pare acum primul dintre acei agenţi autodisciplinaţi ai reconstrucţiei sociale și politice, care au apărut atât de frecvent în istoria modernă. El este distrugătorul unei ordini vechi faţă de care nu trebuie să fi m nostalgici. El este constructorul unui sistem represiv pe care, foarte probabil, trebuie să îl suportăm înainte de a putea evada din el și de a-l transcende. El este, mai presus de orice, un politician extraordinar de îndrăzneţ, inventiv și nemilos, așa cum trebuie să fi e un om care are „mari lucrări” de realizat, așa cum, poate, trebuie să fi e un om, căci „marile lucrări au mari dușmani.