Maria și Machiavelli

"Pe Iulia Motoc o întâlnim în viața publică rareori, dar de fiecare dată în momente grave, când totul pare pierdut. Așa a fost în vara, teribila vară, a lui 2012 când a fost omul providențial de la Curtea Constituțională. A reapărut apoi la o nouă răspântie colectivă de curând, ca reprezentant al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, când i s-a făcut dreptate lui LCK – și nouă tuturor împreună cu ea. La răstimpuri, Iulia Motoc îmbracă pentru noi mantia fermecată a zânei bune, se arată în drumul nostru în chiar ultima clipă și deschide o miraculoasă cale de salvare, în care nu mai îndrăzneam să credem. Iulia Motoc vine azi cu un mini-roman, o povestire în notă dickensiană, în decor ultra-modern. Caterina, eroina acestor pagini, se ridică de jos, dintr-un cartier bucureștean, și răzbate până sus, în mediile impenetrabile ale universităților occidentale. Cum nu se întâmplă în lumea reală a Iuliei Motoc, împotriva personajului se adună forțele obscure ale răului, ca într-un thriller de film american, unde banul, forța brută și insidioasă, mâna lungă a Estului și sistemul orb concură împotriva unei eroine ce devine, precum în proza marelui autor englez, victima neputincioasă a tuturor. Participi la un coșmar semiconștient, le vezi pe toate venind, aștepți o minune, care nu mai vine. Ceea ce Iulia Motoc a putut face pentru noi nu poate face, iată, pentru alter egoul său din ficțiune. Se anunță aici un prozator inteligent, talentat și cu un acut simț al realului." - Vasile Popovici