Poezii (Octavian Goga)
de Octavian Goga
Titlu apărut în colecția Bibliografie școlară, Corint Educațional la Corint
Descriere produs
Rugăciune
Rătăcitor, cu ochii tulburi,
Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios, stăpâne,
În fața strălucirii tale.
În drum mi se desfac prăpăstii,
Și-n negură se-mbracă zarea,
Eu în genunchi spre tine caut:
Părinte,-orânduie-mi cărarea!
În pieptul zbuciumat de doruri
Eu simt ispitele cum sapă,
Cum vor să-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s-adapă.
Din valul lumii lor mă smulge
Și cu povața ta-nțeleaptă,
În veci spre cei rămași în urmă,
Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.
Dezleagă minții mele taina
Și legea farmecelor firii,
Sădește-n brațul meu de-a pururi
Tăria urii și-a iubirii.
Dă-mi cântecul și dă-mi lumina
Și zvonul firii-ndrăgostite,
Dă-i raza soarelui de vară
Pleoapei mele ostenite.
Alungă patimile mele,
Pe veci strigarea lor o frânge,
Și de durerea altor inimi
Învață-mă pe mine-a plânge.
Nu rostul meu, de-a pururi pradă
Ursitei maștere și rele,
Ci jalea unei lumi, părinte,
Să plângă-n lacrimile mele.
Dă-mi tot amarul, toată truda
Atâtor doruri fără leacuri,
Dă-mi viforul în care urlă
Și gem robiile de veacuri.
De mult gem umiliții-n umbră,
Cu umeri gârbovi de povară...
Durerea lor înfricoșată
În inimă tu mi-o coboară.
În suflet seamănă-mi furtună,
Să-l simt în matca-i cum se zbate,
Cum tot amarul se revarsă
Pe strunele înfiorate;
Și cum sub bolta lui aprinsă,
În smalț de fulgere albastre,
Încheagă-și glasul de aramă:
Cântarea pătimirii noastre.
Poezii. Octavian Goga (2022) ,
Poezii (2022) ,
Versuri (2022) ,
Poezii (2018) ,
Dorința (2019) ,
Poezii (2019) ,
Cântece fără țară (2019) ,
Din larg (2019) ,
Din umbra zidurilor (2019) ,
Ne cheamă pământul (2019) ,
Detalii produs
Autor: Octavian Goga
ISBN: 978-606-782-055-3
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 224
Limbă: Română
Dimensiuni: 13x20 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Corint
Cărți Ficțiune >> Cărți Autori Români
Cărți Ficțiune >> Cărți de Poezii
Cărți Școlare >> Tip >> Bibliografie școlară
Opinii editoriale
„Goga a creat un univers artistic atât de autentic şi de original, cu un stil atât de propriu şi de distinct, încât rămâi vreme îndelungată obsedat şi vrăjit de gândurile şi sentimentele noi, de peisajul social inedit, de timbrul fascinant, de culorile vii şi naturale ca ale curcubeului. Dinamic şi aprins de cele mai multe ori, versul lui Goga are alte dăţi o sobrietate clasică, o voită sărăcie de culoare şi sonuri, rămânând măreţ în simplitatea lui ca stâncile munţilor.”
Ion Dodu Bălan