Descriere produs
Bucureştiul anilor 2000. Victoria, revenită de curând de la Zürich, este martoră unui jaf la banca la care lucrează. Deodată tânăra se pomeneşte în concediu şi are timp berechet să se plimbe cu Aston Martinul alături de iubitul ei sau să bată străzile oraşului de una singură. Pe măsură ce reîntâlneşte vechi cunoştinţe, mintea îi e invadată de trăirile copilăriei, de vremurile când descoperea, împreună cu partenerii de joacă, lumea în liniştitul cartier Cotroceni. Într-un du-te vino caleidoscopic între trecut şi prezent, oameni, stări, întâmplări se îmbină cu imaginile schimbătoare ale oraşului. Un roman despre Bucureştiul de ieri şi de azi, despre ultimii ani ai comunismului şi timpurile haotice ale noului capitalism, despre miracolele copilăriei şi căutarea de sine.
Cartea Danei Grigorcea, distinsă cu Premiul 3sat în cadrul prestigiosului concurs Ingeborg Bachmann din 2015, a propulsat-o pe prozatoarea elveţiană de origine română în prim-planul scenei literare europene.
Scriitori germani din România de după 1945 (2013) ,
Toba de tinichea (Top 10+) (2013) ,
Punci cu porunci - PB (2016) ,
Toba de tinichea (2018) ,
Raftul cu ultimele suflări (2019) ,
Punci cu porunci - HC (2019) ,
Pachet Trilogia Danzigului (2023) ,
Unde suntem, ceea ce suntem (2023) ,
Detalii produs
Opinii editoriale
„În această carte regăsim toate elementele din care-i croită literatura bună: umor, comedie, tragedie, poezie, melancolie, suferinţă, iubire.”
Neue Zürcher Zeitung„Cu sensibilitate pentru poezia existenţei cotidiene şi cu un simţ fin pentru comicul de limbaj, Dana Grigorcea, care a început să publice în limba germană abia în 2011, reînvie universul comunist cu diferitele sale ingrediente – dificultăţi de aprovizionare, întâmplări între vecini, tragedii interumane şi străfulgerări erotice. Numeroasele personaje, de la remaieuza frumuşică până la mama împătimită de filme, apar şi dispar în vâltoarea amintirilor, unele scene se repetă, aşa cum ţi se întâmplă să povesteşti aceleaşi evenimente cu alte cuvinte, un soţ este ucis, Elena Ceauşescu primeşte flori de la pioniera Victoria, iar la momentul potrivit se insinuează versurile câte unui şlagăr.”
MDR Figaro