Apocalipsa Domestică

„Apocalipsa cea mare s-a spart în nenumărate apocalipse mărunte, la scară umană sau măcar de bloc. Catastrofei planetare, așteptată cu emoție periodică și anunțată de semne care au tot întârziat să se confirme, i-au luat locul nenumărate dezastre mărunte. E, fără îndoială, o formă de democratizare a apocalipsei, căci deciziile impuse de la centru, fără consultarea deschisă a cetățenilor, și-au pierdut valoarea și credibilitatea. Nu-mi spune mie Dumnezeu când se sfârșește lumea! Decid eu singur, că am cu ce pare să fie o formulă mai actuală. Ne-am luptat pe câmpii, pe dealuri, pe străzi și am obținut până la urmă dreptul la propriile noastre apocalipse. Trăim astăzi într-un orizont catastrofic mărunt și dens, întreținut de apetitul nostru pentru mizerie și morbid.” — Bruno Andreșoiu

Cum adică apocalipsa domestică? (prefață)
Oala minune
Cuțitul japonez
Pisica
Mitică al bormașinii
Oul meșterilor
Sapiens versus Neanderthal
Cuplul perfect
Tarta cu mere
Lenuța
Dan Migu’ și Covidu