Descriere produs
Scris într‑un stil fluid, de o simplitate și o elegantă încantătoare, romanul Amorul conjugal (1949) explorează teme literare fundamentale, precum inspirația literară, efectul muzei asupra creativitățîi și deșcoperirii de sine, posibilitățile iubirii platonice și ale iubirii conjugale. Autorul surprinde cu o fină intuiție drama psihologică a unui diletant bogat care își vede năruindu‑se cele mai înalte aspirațîi: să iubească o femeie și să creeze o opera literară valoroasă. Retragându‑se împreună cu soția la o vila izolată din Toscana pentru a scrie, Silvio Baldeschi își da seama că lungile nopți de dragoste îi secătuiesc puterile și îi propune acesteia o perioada de abstinență, pană când își va încheia capodoperă. Dar lucrurile iau o întorsătură tragică în momentul în care Leda e asaltată de avansurile barbierului, care îi vizitează zilnic. Narațiunea la persoană întai transmite admirabil cititorului lipsit de altă perspectiva confuzia, nesiguranță, suferință și sentimentul de infringere pe care le încearcă protagonistul în momentul destrămării mariajului său.
Amorul conjugal (Top 10+) (2020) ,
Istorii din preistorie (2020) ,
Iubitul nefericit (Top 10+) (2020) ,
Ciociara (2022) ,
Soţia campionului (2013) ,
Justiţie divină (2013) ,
Cel care mă aşteaptă (2013) ,
Arde Troia (2013) ,
Cel care mă aşteaptă (2015) ,
Povestea noului nume (2024) ,
Detalii produs
Titlu original: L’amore coniugale
ISBN: 978-973-46-1858-3
EAN-16: 205500030636
Copertă: Paperback brosat
Număr pagini: 204
Limbă: Română
Dimensiuni: 10,6x18 cm
Hârtie: 80g/m
Editura: Polirom
Teme: creativitate, iubire, trădare
Opinii editoriale
"Cu Amorul conjugal ne aflam, ca poveste, in 1937, in Toscana rurala, unde un anume Silvio Baldeschi, casatorit de nici un an cu o anume Leda, impune brusc un regim de castitate pentru a scrie o povestire – de inalta arta – despre ei si casnicia lor. Dupa aproape 100 de pagini, aflam ca textul lui Silvio Baldeschi e gata, ca are (bineinteles!) cam 100 de pagini si ca se numeste (cum altfel!) Amorul conjugal. Nu ne ia ameteala de la aceste potriveli (ne-am obisnuit de la Gide cu ele), dar ne intrebam ce o sa mai urmeze, fiindca, pina la sfirsitul cartii noastre, ar mai fi inca 100 de pagini. Pai, urmeaza doua lovituri de gratie. Una: ca sotia-muza isi insala sotul cu barbierul acestuia. Cealalta: ca Amorul conjugal al lui Silvio Baldeschi e un text slab, de diletant veleitar, lucru pe care Amorul conjugal pe care il citim, si care spune povestea «de atelier» a celui dintii, il contrazice cu un sarm si o inteligenta nesfirsite."
27 ianuarie 2011, Dilema Veche - Claudiu Constantinescu"Cei care au citit romanele scrise de Alberto Moravia stiu de increngatura pulsionala, sublimata de protagonist mai ales prin aspiratiile artistice. Se vor astepta, probabil, la peripetii freudiene menite sa inlocuiasca lumea reala cu lupta interioara, epuizanta, fara cistigatori. (…) Un singur element devine previzibil in opera lui Alberto Moravia: estetul bogat, trindav si melancolic, avand si niscai aspiratii literare, dar o vointa anemica pentru a scrie capodopera vietii sale."
12 iunie 2012, BookMag.ro - Adriana Gionea"Povestea e simpla. Un barbat instarit cu veleitati literare se retrage alaturi de sotia sa intr-o vila din Toscana. Aici, ei ajung la o intelegere: nu vor avea viata amoroasa pina cind el nu va termina de scris o povestire. Lucrurile se tulbura odata cu aparitia in scena a barbierului, care vine zilnic sa-l barbiereasca pe sot, dar si sa-i faca avansuri sotiei. La prima vedere, avem de-a face cu toate ingredientele unei farse, numai ca Moravia complica lucrurile intr-o parabola a casatoriei, intr-un amestec cind amar, cind tandru de dragoste cu nabadai si patima.”
The New Yorker"Citeva ore – de atit ai nevoie sa citesti Amorul conjugal. E o carte care te fura, care te face sa-l tragi de urechi pe povestitor si sa-i strigi: «Tu chiar nu vezi ce-o sa se intimple?».
The Washington Post"Daca n-ai citit pina acum Moravia, Amorul conjugal este cartea cu care trebuie sa incepi. Vei simti apoi nevoia sa-ti chemi iubitul sau iubita si sa-i spui vorbe tandre …”
The Washington Times